Serbarea de Craciun

Nu puteam lasa un eveniment atat de important pentru Maya nemarcat, fie chiar si prin una-doua fotografii... restul sunt amintiri ce vor ramane in sufletul nostru...cum am cautat eu, o prietena si cumnata mea (pe rand) rochia de Craciunita perfecta, care sa i se potriveasca, sa nu fie nici prea incarcata, nici prea banala, nici prea ieftina (aka de unica folosinta), nici prea pretentioasa (s-o putem imbraca si in vizite, daca tot e de sezon :D ), nici prea prea... nici foarte foarte..., cum faceam eu si tati sorcova la miezul noptii, cum am plasat-o pe Ayana la nanuta ei desi Maya a vrut s-o luam si pe ea la serbare, cum n-o mai puteam lua pe Maya de la masa dupa serbare, atat de mult ii placea pizza si stia ca dupa aia nu mai papa ea asa ceva in veci (in veci = pana la serbarea sau aniversarea urmatoare unde, spre nemultumirea mea (neexprimata), se va servi iar aceasta "delicatesa")...

In lift, dupa ce-am plecat spre serbare, Maya m-a intrebat "Acum Mos Craciun nu ne mai ia in brate, nu-i asa?" cu teama in glas, deoarece anul trecut s-a speriat de Mosul si a plans tare de tot, mai ales cand a luat-o in brate... I-am explicat ca Mosul ii va lua iar in brate pe toti copiii dar ca el ii iubeste pe toti si nu le face niciodata nimic rau... "A patit vreun copil ceva rau data trecuta, Maya?" "Nu, mami." "Nici acum n-o sa se-ntample nimic rau, chiar daca Mosul va ia in brate... dar tu n-ai sa mai plangi, asa-i?" ...si asa a fost... Maya mea a crescut, m-a inteles, nu numai ca n-a plans, dar cand a strigat-o Mosul, s-a dus alergand spre el...
Maya mea, spre norocul si multumirea mea, e inteleapta si intelegatoare... plimbandu-ne prin magazine, sa vedem jucariile, sa stie ce sa-i ceara Mosului, mai vedea ceva ce-i placea si ma intreba "Mami, asta e scump?" si eu ii ziceam "Da, Maya, e cam scump, cu banii astia mai bine luam aia si aia si cealalta si platim aia..." (asta pentru ca nu vreau sa se obisnuiasca sa-i luam cate ceva de cate ori mergem intr-un magazin, iar explicatia "ai destule acasa" nu functioneaza mereu) si ea imi spunea "Lasa, mami, nu-i nimic, luam cand se face mai ieftin, da?" sau ma intreba "Mami, cat costa asta?" si eu ii ziceam "Aproape 2 milioane." iar ea, de parca stie ea cat inseamna 2 milioane, zicea "Aoleuuu, pai si ce ne facem?? e tare scump! Nu putem sa-l luam." si cei din jur care o auzeau se uitau la ea si zambeau admirativ, cate o mamica chiar spunea "Draga de ea, cat e de intelegatoare!". Are si ea toanele ei, doar e copil, insa pentru varsta ei este cuminte si ii repet zilnic cat sunt de mandra de ea si fericita pentru ca e cuminte si ascultatoare...si pentru ca e fata mea, Maya mea.

Craciun fericit!

Sa aveti zile frumoase, cu aer de sarbatoare autentica, inconjurati de cei dragi! CRACIUN FERICIT!

De la parinte la parinte...

Sau de la om la OM... Va rog, pentru un minut, puneti-va in locul parintilor lui Bibi... e groaznic, asa-i? Haideti sa-i ajutam sa treaca peste incercarea asta atat de grea. Nu e greu, doar un sms la 848 si puteti dona 2 euro, pana pe 16 decembrie ora 24.00. Asa ca va rog, nu amanati. Daca ne gandim cati de-alde 2 euro ne zboara din portofele pe nimicuri, prostii care nu dureaza... acum putem dona 2 euro pentru o viata, a lui Bibi. Mai multe detalii aici.

Va multumesc.

De sarbatori si nu numai

Mi-am facut o cana cu ceai si in timp ce-l savurez, am ales sa ascult un colind tare drag noua... Odata cu sosirea lui Mos Nicolae maine, incep sarbatorile :).Am verificat lista cu cadouri de Craciun, am bifat cateva, pe altele le-am taiat si le-am inlocuit pentru ca mi-au venit alte idei... Incet-incet ne pregatim de sarbatori... I-am spus Mayei ca de Mos Nicolae si de Craciun, vom face si noi cadouri prietenilor si ea mi-a zis vesela "Inseamna ca vom fi si noi niste Mosi Nicolae si niste Mosi Craciuni!".

Mi-am propus de ieri sa fac o fapta buna in fiecare zi. Ieri mi-a iesit. Azi insa, inca nu am gasit ocazia dar ziua nu e incheiata inca. Am hotarat cu Maya sa facem ordine in jucarii si sa mai oferim cateva copiilor saraci. M-a intrebat "si cand mergem la ei sa le dam jucariile si sa-i vedem?"si mi-am dat seama ca impactul ar fi mai mare daca chiar i-ar vedea pe cei carora le vom da. Asa cum o impresioneaza cand vin cersetori la usa si daca sunt si copii, o las pe ea sa le dea o banana, un baton cu cereale, mere, biscuiti sau altceva din alimentele destinate ei, ca sa invete sa dea de la ea. Si o vad ca ramane pe ganduri. Stie ca sunt copii in lumea asta care mor de foame si de aceea ma supar cand trebuie sa aruncam mancare (cand cade pe jos sau ramane pe farfurie felia de paine cu unt doar inceputa, sau laptele cu cereale abia atins)... sau ca sunt copii atat de saraci ca n-au nici haine sa le tina cald...sau ca sunt oameni care n-au apa de baut...si ea stie lucrul asta si ma striga dupa ce se spala pe maini sau pe dinti "mami, vino repede si inchide bine apa ca nu pot si se consuma degeaba!" ... stie ca e posibil sa te doara sufletul tare de tot daca cineva te supara, stie ca sunt in lumea asta oameni fara maini, fara picioare, care nu pot vedea sau care nu pot vorbi... si stie ca rugaciunea noastra incepe cu "Iti multumim, Doamne, ca suntem sanatosi, intregi si normali...". Asa ca, in asteptarea sarbatorilor, vreau sa impartasesc cu voi profunda mea recunostinta ca sunt in viata si pot sa am grija de familia mea, ca sunt binecuvantata cu doua fete minunate si cu un sot tare tare bun, ca avem o viata frumoasa, prieteni buni si dragi, nu foarte multi dar adevarati, ca pot sa fac ce-mi place si astfel nu simt ca muncesc, ca nu trece o zi fara sa rad in hohote sau fara sa ascult o melodie care-mi umple sufletul de emotie. Singura sarbatoare pe care as imprumuta-o de la americani e Ziua Recunostintei, o zi in care sa ne amintim ca avem atatea pentru care sa fim recunoscatori... Macar o zi pe an.
Anul acesta, pe lista mea cu ce mi-as dori de la Mosu' nu mai scrie nimic... am tot ce-mi doresc, tot ce e mai important. O casa mai mare, curajul de-a pleca in alta tara (nu ca pe asta mi l-ar putea aduce Mosu', impachetat si legat cu fundita, sub brad:D), mai mult timp liber, o poseta verde, un scaun auto nou pentru Maya, o vacanta la munte sau orice altceva pot sa mai astepte. :) Anul asta aleg sa ma bucur de ceea ce am si sa mai dau si altora mai putin norocosi decat noi, oameni puternici care trec prin incercari grele.


Pentru cei care vad Craciunul dincolo de listele de cadouri, jucariile sofisticate, omniprezentul Mos Craciun, stresul cumparaturilor exagerate, aglomeratia din magazine si viteza nebuna cu care se deruleaza totul...

Din momentele noastre magice...

Maya: "Mami, mie-mi place de tine. Tu esti zana mea buna."
Ma convinge uneori in weekend sa stau cu ea pana adoarme dupa-masa si ma gandesc ca poate adoarme repede si pot sa ma strecor afara din dormitor apoi sa-mi vad de ale mele sau poate ma prinde si pe mine somnul si ma odihnesc un pic (desi nu-mi place deloc sa dorm la pranz, oricat de obosita as fi). Da'de unde! De cele mai multe ori se starneste o avalansa de declaratii, dulcegarii si pupaceli din partea ei de ne fuge somnul amandurora. Si in tot acest timp, Ayana doarme linistita. Eu inchid ochii, ma fac ca dorm si astept s-atipeasca si Maya. Cand colo, ea se ridica si ma pupa si-mi spune ca ma iubeste si ca vrea sa fiu mama ei toata viata. Si uite asa ma face sa deschid ochii, s-o imbratisez zambind-razand, sa-i spun si eu cat de mult o iubesc si cum are ea cei mai frumosi ochi din lumea asta... Si iar ii explic ca trebuie sa faca nani si ma intorc cu spatele la ea sperand ca poate-poate adoarme... si o aud "Mami, esti tare frumoasa! Esti printesa mea mica! Si ce ochi frumosi ai tu...si ce frumos mirosi...!" Si nu ma pot abtine, deschid ochii si-o imbratisez si ne dragalim...
"Mami, vreau sa fii mama mea toata viata! Numai mama mea! Numai cand sunt obraznica sa te duci la altcineva..."
"Nu ma duc la altcineva nici cand esti obraznica Maya, toata viata voi fi mama ta si a Ayanei! Oricat de tare ma superi, eu tot mama ta sunt si tot te iubesc! Si chiar daca te cert imi trece..."
"Si n-am sa te pierd niciodata?"
"Niciodata!"
"Si ai sa fii mama mea si cand am sa ma marit?"
"Da, am sa fiu si atunci, toata viata am sa fiu, dar atunci tu ai sa stai cu sotul tau si cu copiii tai, ei vor fi familia ta. Dar eu tot o sa fiu mama ta."
"Da? Stii cu cine vreau sa ma marit? E secret...vino sa-ti zic la ureche...cu Dani! (un coleg de la gradi)"
Rad si savurez inocenta momentului. "Bine Maya, daca-ti place de el, cu el te mariti."
Acum doarme, a adormit abia pe la 5 fara ceva si desigur, Ayana s-a trezit intre timp si probabil imi dezvaluie si ea ceva din viitorul ei...doar ca inca n-o inteleg...

Mini-placintele cu foietaj

Am calit 2 cepe potrivite, am adaugat ciupercile dintr-o conserva si jumatate kg carne tocata. Dupa ce carnea a fost bine patrunsa, am dat deoparte sa se raceasca. Am amestecat apoi cu 4 oua, o mana de marar tocat, cimbru si sare. Am taiat foietajul (cumparat) in fasii, le-am pus cate 2 in X in formele de briose, am adaugat 2 linguri din amestecul cu carne, apoi am unit deasupra capetele fasiilor ce formau X-ul. Le-am dat la cuptor si cand mi s-au parut a fi gata, le-am scos. Foarte bune, zice lumea (eu n-am gustat).








Pofta buna!

Sticla de la gradi

Una din activitatile preferate ale Mayei era sa infrumusetam si sa personalizam sticla de apa pe care o ia la gradinita. De la un timp insa, copiii au inceput sa-i dezlipeasca animalele, fructele sau florile pe care noi le lipeam cu atata atentie, asa ca ne-am hotarat sa o facem frumoasa permanent. Inspirate de cineva drag care picteaza cu oja tot ce prinde, am trecut la treaba. Maya a fost mai mult decat incantata de activitate dar si de rezultat. Nu e o opera de arta dar pentru noi e speciala. Bineinteles, sticla trebuie inlocuita regulat astfel ca ne vom mai amuza in joaca de-a pictorii neconventionali.

Visul unei nopti de toamna

Iubesc toamna si as vrea sa pot pleca acum sa ma plimb, sa privesc frunzele cum cad din copaci, sa las vantul sa-mi ravaseasca parul, sa pasesc printre frunze si sa le-mprastii cu picioarele, sa le-aud fosnind... Nu pot chiar acum dar o sa-mi iau liber de la toate si o sa ies sa ma bucur in tihna de cateva ore dintr-o zi de toamna perfecta. Doar eu si gandurile mele de recunostinta si fericire si iubire... doar eu si implinirile mele. Iubesc viata, imi iubesc viata asa cum e si ma simt norocoasa. Nu ma chinuie ce nu am, nu ma framant in legatura cu ce as fi putut avea sau ce as fi putut fi...nu. Mi-e bine asa pentru ca am langa mine, in jurul meu, in fiecare zi, TOT ceea ce conteaza. Singurul regret pe care-l am este ca nu m-am nascut in tara potrivita. Visez sa locuiesc intr-un satuc in Franta, unde toata lumea cunoaste pe toata lumea, unde toti sunt oameni blanzi, care, asa cum am vazut eu intr-o dimineata de noiembrie dintr-o alta toamna perfecta, in drum spre serviciu sau alta treaba, se opresc la cafeneaua din colt si-si fac timp sa schimbe doua vorbe cu proprietarul, un francez la vreo 45 de ani, cu barba, vorbaret si care pare sa le stie pe toate... pentru ca se cunosc de-o viata si chiar le pasa cand intreaba "ce mai faci?" si aculta cu-adevarat raspunsul tau, nu doar il aud... Si visez ca intr-o buna zi sa le raspund si eu...

Draga Ayana...

Draga Ayana,

La multi ani ! Ieri ai implinit primul anisor de viata.
N-am vrut sa lasam sa treaca evenimentul fara sa-l marcam, fie chiar si cu un simplu tort. Petrecerea va fi sambata insa noi ti-am cantat cu mare drag Multi ani traiasca ieri. Maya ti-a desenat o inima mare si multe baloane in chip de felicitare, m-a ajutat sa ornam tortul cu jucarioare si evident, sa-l si gustam. A, da, si a suflat in lumanare, sa te ajute, caci "tu esti mica si nu poti". Tati v-a facut poze ca sa imortalizam momentul si sa avem ce sa aratam prietenilor si buncilor.
Am vrut sa stam un pic numai noi doua ca sa-ti pot povesti in liniste cat de fericita si mandra eram in urma cu un an, cand te-am nascut. Ti-am spus cat de emotionata si nerabdatoare eram, si incantata in acelasi timp, ca nici nu ziceai ca urmeaza sa fiu operata...parca ma duceam la intalnire... dar eu chiar ma duceam de fapt la o mare si nepretuita intalnire...prima intalnire cu tine. Ti-am zis cu lacrimi de fericire in ochi cat eram de usurata si recunoscatoare ca te-ai nascut sanatoasa, intreaga, normala...cat de mandra eram de tine... De cand ai aparut in viata noastra, tu, a doua Raza de Soare, viata noatra e si mai frumoasa, si mai plina, mai intensa, mai fericita si mai implinita. Cand o aveam doar pe Maya, credeam ca nu se poate mai bine de atat dar iata ca e posibil.
Vreau sa stii ca ai fost un copil tare dorit (in copilarie visam sa am 4 copii, insa cred ca ne oprim la 2 totusi:D), ca te-am iubit toti de cand erai in burtica si ca nicio secunda nu ne-am dorit sa fii baiat. De la inceput am vrut sa fii fetita pentru ca tu si Maya sa fiti cele mai bune prietene pe viata. Din primele luni in burtica mea, Maya te-a iubit si s-a jucat cu tine. De cate ori iti canta, loveai cu piciorusele. Cand isi aseza manuta pe burtica mea si zicea "hai, Ayana, loveste-ma cu manuta!" tu reactionai si ea era in al noualea cer. Odata s-a asezat cu obrajorul pe burtica mea si vorbea cu tine iar tu, auzind-o, ai lovit cu piciorusul atat de tare ca te-a simtit...si era in culmea fericirii "Mami, ai vazut ? se joaca cu mine !"... Cand a invatat ea ca magia se face cu hocus pocus si cu o bagheta in mana, prima magie pe care a facut-o a fost "Eenie, meenie, s-o vedem pe Ayana ! Pocus-Pocus !" M-a impresionat forte tare, ar fi putut face orice magie, ar fi putut cere orice, insa primul lucru imposibil dar pe care ea a vrut sa-l faca posibil a fost sa te vada pe tine... Te-a asteptat cu atata nerabdare si cu atata dragoste, incat ma temeam ca dupa ce va vedea cat esti de mica si neajutorata la inceput si ca nu-i poti raspunde la apropiere, gesturi, intrebari...ma temeam ca va fi geloasa sau ca va deveni indiferenta. Insa n-a fost asa nicio clipa. Te-a ocrotit si te-a iubit din prima zi, te-a pupat atat de des si atat de mult s-a jucat cu tine incat n-ai scapat nicio raceala de-a ei...le-ati impartit pe toate. Isi ia rolul de sora mai mare atat de in serios ca ne cearta daca i se pare ca ne suparam pe tine. Iar tu draga mea...tu esti topita dupa Maya. Ti se insenineaza fata de cate ori o vezi, razi in hohote la toate jocurile ei, dai si din maini si din picioare daca iti zambeste putin si ii povestesti tare multe pe limba ta... tot ce-mi doresc este sa va lege mereu aceasta dragoste neconditionata, sa stiti ca va aveti mereu una pe cealalta, ca puteti conta una pe alta oricand, la orice ora din zi si din noapte, indiferent de conflictele inerente (mai mici sau mai mari) care vor aparea pe parcurs.
Iubita mea, te iubesc mai mult decat as putea sa-ti spun in cuvinte, dar stiu ca vei cunoaste aceasta dragoste cand vei fi si tu mama si atunci vei intelege despre ce vorbesc... Mai vreau sa stii ca iubirea mea e neconditionata si ca nu exista nimic in lumea asta care sa ma faca sa te iubesc mai putin...ca sunt tare, tare fericita ca te am, ca va am pe voi doua si pe tati, si ca voi fi mereu fericita, pentru ca mereu veti fi ai mei.
Iti doresc din suflet sa fii sanatoasa, sa ai noroc si sa fii un OM bun, generos si de cuvant, mereu vesela si optimista, sa-ti placa sa muncesti si sa fii apreciata si iubita. Iti voi fi mereu recunoscatoare ca ne-ai ales pe noi ca parinti.
La multi ani !

Nu mai putem face nimic…

Ne stim de peste 7 ani. L-am placut din prima zi si am stiut ca ne vom intelege de minune. Era special, ma completa, ma ajuta cand aveam mai mare nevoie... Am incercat impreuna lucruri noi, am trecut amandoi prin diverse etape. Am fost impreuna si la bine, si la rau... am trait multe esecuri impreuna dar si succese. La toate aniversarile, sarbatorile, mi-a fost alaturi, m-a sustinut si m-a ajutat fara sa cracneasca macar o data. Apoi, din senin, a devenit prea galagios, obosea repede, nu mai tinea pasul cu mine... :(( M-am gandit ca sunt doar toane si ca-i va trece... Dar trebuia sa-i acord mai multa atentie, sa-i caut in coarne, sa repar ce putea fi reparat. Stiu ca nu e de neinlocuit, pot avea oricand un altul, si un altul... Insa m-am invatat cu el si desi nu mai era incantarea aceea de la inceput, eram legati unul de celalalt. Poate l-am supraestimat si i-am cerut prea mult. Acum, e prea tarziu. Nu mai merge, gata. Lucrurile astea nu pot fi reparate, ori merge, ori nu merge. Nu mai "carpim", ca-n alte vremuri. Te lasa, cauti altul! Repet, e prea tarziu si n-am ce face... Ieri, relatia noastra a luat sfarsit. Irevocabil. Da, mixerul meu, pe care-l am de 7 ani (de la Dana si Valeriu), m-a lasat. S-a stricat. :((

Nu ne place Halloween-ul dar...

...dar am fost nevoiti sa facem un dovleac pentru Maya la gradinita. Maya si tati au mers in piata si l-au cumparat, apoi l-au desenat si l-au scobit. N-a iesit deloc spectaculos (mai ales in comparatie cu unii dovleci de la gradinita) dar a fost un moment placut pentru ei doi deoarece l-au petrecut "lucrand" impreuna.

Ne jucam cu mozaicul

Fara vreo pregatire sau pretentie ca stim ce facem, ne-am jucat cu bucatele de mozaic frumos colorate, sidefate, care parca ne cereau sa ne jucam cu ele :) ...asta in timp ce stateam "la o sueta" amandoua, la o cana cu ceai.

Aveam o cutie de lemn, simpla, si am hotarat sa-i decoram capacul, mai ales ca a fost vacanta si am avut mai mult timp la dispozitie pentru activitati diverse. Am incercat intai un model la rece, fara lipici, apoi am lipit piesele cu adezivul special (cu emotie ca Maya le va lipi stramb) si in final, ne-a iesit ceva dragut (diferit fata de modelul initial, evident, caci ne-am schimbat parerile pe parcurs).





Ma gandesc sa cautam rame foto din lemn, simple, pe care le-am putea decora cum dorim pentru ca apoi sa le oferim cadou de Craciun.

Madeleine cu ciocolata Dukan/Monti

O minunatie de prajituri, cupcakes, muffins sau madeleine, cum vreti sa le ziceti... Nu credeam sa mai am privilegiul de a gusta ceva atat de ciocolatos pentru mult timp de-acum inainte pana cand am dat peste reteta asta. Sunt foarte gustoase, se fac usor si repede si, pe deasupra, nu ingrasa deloc! :) sunt si mai sanatoase decat alte prajituri cu cacao datorita continutului redus de grasimi precum si faptului ca faina si zaharul rafinat lipsesc cu desavarsire. Iata de ce aveti nevoie:

2 oua
indulcitor - echivalentul a 150g zahar
6 linguri tarate de ovaz
60g cacao (cu continut redus de grasimi)
1 plic praf de copt
1 pahar cu lapte 0.1 % grasime (pt varianta Monti lapte de soia fara zahar)
rom sau alte arome

Se amesteca bine toate ingredientele si se rastoarna in formele de madeleine. Se lasa la cuptor 25-30 minute la foc mediu spre mare (treapta 6). Mi-au iesit 12 madeleine ciocolatoase, mai delicioase decat ma asteptam. Sunt minunate pentru micul dejun.



Daca nu sunteti la dieta, puteti adauga nuci, migdale macinate si/sau stafide...minunate!

Pofta buna!

Bilute din branza de vaci

Nu obisnuiesc sa infrumusetez mancarea fetelor inainte sa manance pentru ca n-am timp si nici rabdare pentru asta, ca sa nu mai spun ca mi se pare ca le-as invata prost, desenand mereu ochi si gura pe omleta, facand inimioare din cascaval si asa mai departe... Dupa parerea mea, mancarea este gustoasa si apetisanta prin culorile, textura si aroma lor date de natura si de modul de preparare, nu e nevoie de prea multe artificii. Mai fac fetze vesele pe fursecuri uneori dar cam atat.

Astazi insa m-am gandit sa-i fac o surpriza Mayei si cum voiam sa-i dau branza de vaci (cu piept de pui si castraveti), m-am gandit sa-i fac oameni de zapada din branza, ca tot mi-a zis ieri ca abia asteapta sa faca unul la bunici in curte, la iarna. Am decorat doar unul ca n-aveam timp (eram intr-o pauza si trebuia sa-i dau si Ayanei sa manance...) dar a fost de-ajuns, a fost placut surprinsa.


Dupa ce a mancat omuletii, au mai ramas cateva bilute si am hotarat sa pregatim impreuna un desert delicios pt ea. Am format bilute mai mici, le-am bagat o stafida in mijloc si le-am tavalit bine prin nuca de cocos amestecata cu putin zahar, scortisoara multa si putina cafea din cereale (orz si secara). Se poate folosi si cacao.










Maya a fost desigur foarte incantata sa m-ajute dar sa le si manance, astfel ca abia am convins-o sa se opreasca, sa pot face poze :)) Mai avem in frigider cateva pt ea si pt tati.

Fursecuri cu stafide

...gasiti fursecurile ascunse in poza! :)))








Sunt foarte usor de facut, aruncati ingredientele intr-un castron, lasati mixerul sa-si faca treaba, apoi imprastiati organizat aluatul cu lingurita in tava, bagati la cuptor si-s gata fursecurile de milioane!!!

Ingrediente:


170 grame unt
200 grame zahar
200 grame faina (mi-am calcat pe inima si-am folosit alba)
3 oua
stafide cate doriti
arome dupa gust

Bateti untul spuma impreuna cu zaharul, apoi amestecati cu restul ingredientelor. Puneti aluatul cu lingurita in tava de la cuptor, pe hartie de copt, lasand distanta de 2-3 cm intre fursecuri. Nu stiu cat le-am lasat in cuptor, niciodata nu reusesc sa cronometrez, fac mai multe ture sufragerie-bucatarie, mai supervizez o sesiune de colorat, mai schimb o melodie, mai sterg un nasuc racit si curgator, mai dau si-un siropel, schimb jucariile Ayanei sa nu se plictiseasca... si cand se rumenesc puuutin pe margine, le scot.

Au fost foarte apreciate. :)

Pofta buna!

Madeleine cu dovleac (Dukan)

Pentru ca imi place la nebunie placinta de dovleac pe care n-am mai gustat-o de cand cu Montignac (de aproape 3 ani), pentru ca a trebuit sa scobim un dovleac sa-l "pregatim" de Halloween pentru gradinita si pentru ca Dukan mi-a dat dezlegare, considerand dovleacul o leguma permisa care n-o sa-mi ingreuneze procesul de slabire, am incercat sa fac ceva cu gust de dovleac, dulce, care sa contina si minunatele tarate de ovaz. :))) (Scuzati repetitia cuvantului dovleac. :D)

Am folosit:

2 oua
4-5 linguri de dovleac calit in prealabil cu indulcitor
6 linguri de tarate de ovaz
2 linguri de indulcitor praf
1 pliculet de praf de copt
1 lingurita de lapte praf degresat sau lapte praf de soia
1 lingura branza 0% grasime
4 linguri dovleac (calit) pt adaugat in forme



Am aprins cuptorul. Am batut ouale cu indulcitorul, dovleacul, branza, taratele si restul ingredientelor. Am omogenizat bine cu mixerul. Am pus in forme (7 cm diametru, 3.5 cm adancime) cam doua linguri de compozitie apoi am adaugat o lingurita de dovleac peste si deasupra am mai pus o lingura din aluat. Dovleacul s-a lasat oricum pe fundul formelor dar au iesit delicioase. :))
Le-am lasat la cuptor pana s-au rumenit.

M-am delectat cu 3 la micul dejun, langa un pahar cu lapte, alungandu-mi vina ca trec peste cuvantul lui Montignac (once a Montignac, always a Montignac! :P ) dar promitandu-mi ca dupa ce inchei procesul de slabire, revin la Montignac pe viata.

Prima declaratie scrisa...

Fara s-o invat eu sa-l faca pe M sau pe A (se pare ca tati s-a ocupat de asta), Maya apare in pragul bucatariei cu tablita pe care imi facuse prima declaratie scrisa...simplu: MAMA. "Mami, uite, o surpriza pentru tine! Nu mi-a iesit chiar bine M-ul asta:(... "
Mi-au dat lacrimile, evident, ca oricarei mame sensibile la vederea celui mai clar indiciu ca e cea mai importanta pentru copilul ei, ca primul cuvant scris a fost MAMA. O strang tare in brate, o laud si-o pupacesc cat pot de tare apoi iau aparatul foto sa imortalizez momentul si capodopera. Stiu ca nu e mare lucru dar...dar este. Am vazut-o deodata, la doar 3 ani si 8 luni, ca pe un copil mare, care nu mai are mult si va intra fericit in clasa cu ghiozdanul, tragandu-si manuta din mana mea tremuranda de emotia primei zile de scoala... Si imaginatia mea nu s-a oprit aici. Am vazut-o indragostita de primul baiat, apoi dezamagita pentru prima oara de vreo prietena sau in dragoste, apoi la liceu, apoi...apoi... si eu? ce caut eu in bucatarie, sa spal vase si sa fac mancare, cand fetele mele cresc atat de repede???:))) parca ieri am venit acasa de la maternitate si am invatat una de la alta cum sa traim impreuna, parca ieri i-am facut prima baita, botezul, primele cuvinte, primul cantecel, primii pasi, prima zi de gradinita...si acum...primul cuvant scris de ea! Da, primul ei cuvant a fost MAMA. Si MAMA ei sunt eu. :)

Muffins rapide si delicioase :)

Ingrediente pt 12 bucati:

• 40gr unt moale

• 150gr faina (eu am folosit integrala)

• 1 ou mare

• 100gr iaurt

• 100gr zahar

• 1varf sare

• 1 praf de copt

• dupa gust ciocolata bucatele/ dulceata/stafide/alune/etc.




Se amesteca toate ingredientele cu mixerul la viteza mica. Se formeaza un aluat potrivit de gros. Se adauga bucatelele de ciocolata, alunele sau ce altceva doriti. Se toarna in formele de muffins si se pun la cuptor pentru aproximativ 20-25 de minute la foc mediu.
Eu am pus o lingura-o lingura si jumatate de aluat in fiecare forma, apoi am adaugat o jumatate de lingurita de gem de capsune si deasupra am pus inca o lingura de aluat.



Au iesit foarte bune, Maya si tati le-au savurat aseara, calde. Astazi -zic ei- au fost la fel de delicioase cu un pahar cu lapte la micul dejun. Imi pare rau ca n-am facut poze la sectiune sau macar mai explicite dar era tarziu...

Pofta buna!

Discutii mama-fiica :))

La masa...

"Mami,ce este coafeza?"
"Doamna care ne aranjeaza parul si ne tunde."
"Si tu imi aranjezi parul, mami?"
"Da."
"Ïnseamna ca tu esti coafeza. Stii ce sunt coafezele?"
"Ce sunt?"
"Mamici." :)))

"Maya, va trebui sa mananci frumos si cand mergem la restaurant, da?"
"La restaurantul meu cu dulciuri???" (casuta ei cu dulciuri de jucarie)
"Nu, la restaurantul la care vom manca la munte."
"Aaa, la ala te referi, sigur ca da. Promit!" :)

Azi-noapte timpul s-a oprit in loc...

...pret de vreo 3 minute.
Era 3.50 dimineata. M-am trezit sa-i dau Ayanei (9 luni si jumatate) laptic si s-o schimb. In timp ce-o ridicam din patut, ma gandeam "cati oameni dorm linistiti la ora asta...". Apoi, tot eu m-am consolat "bine ca n-ati avut colici, n-am pierdut nopti cu niciuna dintre voi". Dupa ce-am schimbat-o, am luat-o in brate si am ramas cu ea in brate, in picioare, s-o imbratisez si s-o privesc pur si simplu, parca putin vinovata de primul gand pe care-l avusesem. Si somnoroasa cum era, a stat un pic cu capul pe umarul meu, lasandu-ma s-o miros, sa-i sarut parul si s-o strang in brate... Dupa cateva momente, si-a ridicat capul, s-a dat putin in spate, m-a privit, mi-a zambit cu toata gura si si-a pus manuta ei mica si pufoasa pe obrazul meu si m-a mangaiat... Am simtit cum timpul s-a oprit in loc, sa ne lase pe noi sa ne alintam. Si am stat asa, cu ea in brate, zambind una la alta, mie curgandu-mi usor lacrimi de fericire si de recunostinta, care se strecurau pe langa manuta ei mica, moale, care continua sa ma mangaie. Pret de vreo 3 minute...poate mai mult, poate mai putin. Nu mai stiu, caci timpul se oprise in loc.

foto: Simona Susnea

Povestea noastra

In balcon, eu si Maya intindem rufele la uscat. Maya ma intreaba:

-Mami, tu pentru cine ai cumparat casa (=apartamentul) asta?

-Paaai, la inceput am cumparat-o cu tati pentru noi doi. Apoi am vrut sa avem un copil si am zis "poate vom fi norocosi si ne va da Dumnezeu o fetita...si o s-o cheme Maya Ioana." si asa a fost...:)

Maya zambeste si asteapta, stie ca mai urmeaza...iubeste povestile despre noi, despre ea.

-Cand tu ai mai crescut, am mai vrut un copil, o surioara sau un fratior pentru tine. Si iar am zis "poate vom avea noroc si va fi tot o fetita...si o va chema Ayana Maria." si am mai nascut o fetita...:) o surioara care sa stea cu tine, in camera ta.

Maya imi intinde un tricou si-mi spune cu naturalete:

-Si au trait fericiti pana la adanci batraneti!

Am imbratisat-o si i-am spus a nu stiu cata oara cat de mult o iubesc.

Crema-spuma de corp de shea

Imi place la nebunie sa-mi prepar singura cremele de corp si pentru ca primele retete le-am luat de pe net, m-am gandit sa mai pun si eu cateva, sa fie de folos cui vrea sa se-apuce de asa ceva. Ingredientele le procur din magazinul Yasminei.

De retinut! Cand i-am cerut permisiunea de-a publica retetele si adresa shopului ei, mi-a zis sa scrieti codul MIA la rubrica de comentarii pe pagina de comanda daca va hotarati sa cumparati ceva minunatii de-acolo si beneficiati de 5 euro discount. Singurul dezavantaj este ca site-ul este doar in limba germana. Eu doar de la ea mi-am procurat ingredientele, sunt preturi de bun simt (renteaza chiar daca platesc transportul din Germania, fata de unele preturi de la noi) si calitatea este foarte buna. Nu mai spun de sfaturile primite de la Yasmina cu privire la produse si la retetele de preparare.

Sa trecem la treaba! Aveti nevoie de:

- 50 g unt shea ( am folosit unt pur, nerafinat) sau unt de cacao
- 30 ml uleiuri hranitoare presate la rece ( orez, macadamia, jojoba, avocado)
- cateva picaturi ulei esential de portocale sau lavantica (sau orice altceva preferati)

Untul shea l-am pus intr-un vas curat si l-am topit pe Bain-Marie. L-am amestecat apoi cu 1 lingura de ulei (in afara celor 30 ml), l-am batut un pic cu mixerul, l-am lasat sa se raceasca de tot (pana s-a intarit un pic) si l-am mixat timp de 20 de minute ( pana ce si-a dublat volumul). Am adaugat ca la maioneza uleiurile si apoi aroma.

Am pus in cutiile de la fostele creme (de pe vremea cand foloseam creme din comert).

Crema-spuma de shea miroase incredibil de delicios , se intinde frumos pe piele si patrunde bine in epiderma, ingrijind intensiv si natural toate tipurile de piele. E recomandat sa se foloseasca dupa dus, masand usor pe pielea inca umeda.

Extra info:

La atingerea pielii, spuma se topeste foarte usor.

Puteti adauga vitamina A si/sau E uleioasa.

Puteti inlocui o parte din untul de shea cu unt de cacao.

Puteti folosi ulei de migdale sau ce alte uleiuri presate la rece mai aveti in casa.

Eu folosesc aceasta spuma iarna (adaug si un pic de ulei de luminita noptii) si pentru pielea Mayei care sufera de dermatita atopica si tinde sa aiba pielea uscata in sezonul rece.

Poate fi si o super masca pentru par: inainte de spalare o aplicati pe varfuri sau pe toata lungimea parului, lasati sa actioneze 20-30 de minute sau chiar mai mult, apoi spalati ca de obicei.

In poza apare si unt de cacao sub forma de pastilute sau fulgi.

Super masca

Yasmina mi-a dat reteta pentru aceasta masca ff eficienta pentru tenul cu probleme si nu numai. Indeparteaza cosurile, punctele negre, reduce porii, regleaza secretia de sebum, catifeleaza tenul si ii da un aspect tanar si sanatos. E recomandata nu numai pentru tenul acneic sau gras ci pentru oricine vrea sa aiba tenul frumos.

Aveti nevoie de:

3 tablete de aspirina

1 lingura cu varf argila pentru uz cosmetic

1 lingura cu varf oxid de zinc

Dizolvati aspirina intr-un castronel curat cu o lingura de apa. Amestecati apoi cu oxidul de zinc si argila pana ce se formeaza o pasta omogena pe care o intindeti pe tenul curat si uscat. Lasati sa actioneze 15 -20 de minute. Clatiti cu apa rece si uscati prin tamponare.

Puteti inlocui apa cu suc proaspat de castraveti.

Veti obtine un ten frumos, catifelat, placut la atingere...unde mai pui ca rezolva si unele probleme! Daca o incercati, sigur o sa va placa si o sa repetati tratamentul!

Concertul Horia Brenciu & HB Orchestra

…sau despre faptul ca nu prima impresie conteaza, ci ultima. ...sau despre a doua sansa...

Cu ani in urma, cand l-am vazut la TV pe Horia Brenciu, marturisesc ca nu mi-a placut. Nu intru in detalii dar pur si simplu nu-l urmaream, schimbam canalul. Dupa cativa ani, vad din intamplare pe ProCinema un clip cu o melodie cantata de el...zic hai sa-i dau o sansa, sa vad macar ce fel de muzica abordeaza, pentru cultura mea generala... si m-a cucerit pe loc! Era «Septembrie, luni»... si mi-a mers direct la suflet. Era...altceva. Au urmat altele care mi-au placut dar «Septembrie, luni» a ramas in topul personal (vezi si aici). Poate si pentru ca sunt nascuta in septembrie si toamna e anotimpul meu preferat...

Incet dar sigur am devenit fan. De aceea i-am urmarit traseul prin tara si cand am aflat ca vine la Galati mi-am notat in agenda Concert Horia cu o fata zambitoare langa. Si aseara, am fost la concert! Imi place ca are talent, nu s-a apucat de muzica doar asa, ca e un curent printre vedete. Imi place orchestra, se completeaza reciproc minunat, impreuna sunt o echipa adevarata. Ne-au oferit aseara un show de milioane. Am ras cu lacrimi, am batut din palme pana nu le-am mai simtit, am cantat melodii pe ale caror versuri nici nu stiam ca le cunosc... am cantat piesele lui Horia dar si hituri din multe genuri muzicale, mai vechi si mai noi, romanesti si internationale, am aclamat, i-am rechemat pe scena... A fost o seara fantastica! M-asteptam la un show de zile mari, stiam ca sunt talentati dar realitatea a fost mai presus de ceea ce-mi imaginasem.

Multa muzica buna, umor de calitate, momente inedite de stand-up comedy, totul a fost la superlativ! Horia este intr-o forma excelenta, a sarit, a dansat si-a cantat si in acelasi timp deborda de energie pozitiva, de talent, bucurie si multa daruire. Da, se simte daruirea pentru ca in spatele unui astfel de show e multa munca, daruire si talent. Si daca le aduni la un loc, nu poate decat sa iasa ceva extraordinar. Asa a si fost, extraordinar! Ne-a marturisit Horia ca ei dau aceste concerte si pentru a se distra ei insisi. Si s-a vazut ca s-au distrat si ei. Totul foarte natural, nimic teatral, nimic fals. O prestatie care merita sa aplauzi pana nu-ti mai simti palmele, sa canti pana ragusesti, o prestatie care merita recunostinta...ca mai exista oameni de calitate, care fac lucrurile din suflet. A fost ca o maaare petrecere in cinstea lor... si a noastra. Am avut si locuri foarte bune, se vede din poza (scuzati calitatea ei) ce aproape de scena am stat :P.

(Tocmai m-a intrerupt Maya « mamiii, da-mi Horia Brenciuuu! adica sa-i pun filmulete pe youtube cu Horia, e si ea mare fan :D data viitoare sigur o iau si pe ea. )

Multumim mult, Horia! Neaparat sa mai vii la Galati! Bravo!

Am un singur regret ...ca s-a terminat :(...

Concertul Shakirei

The sun comes out. ...It always does.
Am intarziat o luna si jumatate cu povestea concertului, stiu...chiar era s-o las balta dar m-am gandit ca peste ani (dac-o fi sa mai existe internet, curent electric si alte alea) imi va face mare placere sa-mi amintesc detaliile.
Imi doream de mult s-o vad pe Shakira. Am fost dezamagita in 2006 cand a concertat tocmai la Timisoara. Cand am auzit ca va veni la Bucuresti anul acesta, am luat bilete repede, dornice fiind de distractie de zile mari.
Bosquito, Smiley si Shakira...se anunta a fi un concert dansant. Totodata, se anunta vreme rea, ploaie cu tunete si fulgere, 2 grade pe timp de noapte.
Ne imbracam gros si plecam la drum nu inainte insa de a ne cumpara si pelerine de ploaie. Ajungem cu bine, vesele si pregatite de distractie. Constatam ca tribunele VIP in care ne-am luat bilete nu-s chiar tribune, ci scaune insirate unul langa altul dar nu lasam nimic sa ne strice cheful. Scena e destul de aproape, unul din ecrane e indreptat chiar spre noi.
Canta Bosquito. Imi face placere sa reascult hituri de demult. Incepe furtuna. E frig. Ne incheiem gecile si ne uitam zgribulite la cei imbracati foarte subtire care probabil au ignorat complet avertizarile meteo.
Canta Smiley. Cantam si noi. Incepe sa ploua mocaneste. Ploua, ploua si iar ploua. Vreme de numarat bani (ca ne-ajung copiii pe care-i avem deocamdata :P ) dar...vorba lui Smiley:
"Am bani de dat...am datorii la stat
Am bani de dat...am datorii la stat..."
Dansam, cantam si trecem incet incet peste frig si umezeala. Smiley isi ia ramas bun, noi ramanem in ploaie, nerabdatori s-o vedem pe Shakira pe scena.
Intarzie vreo 15 minute, dar ce conteaza? Important e ca vine! Dar oare iese pe scena sa cante pe ploaia asta? Se vad oameni grabiti care invelesc instrumente, reflectoare, microfoane...picura apa multa de sus, de pe cortul de pe scena, peste tot ce e amenajat acolo... Vineee!!! Atat de naturala, vesela si talentata...:) Canta doua piese, o aclamam si abia dupa aceea ne incalzim destul cat sa cantam si sa dansam odata cu ea. In spatele ei e un ecran imeeeens care ne permite sa-i vedem clar zambetul, incantarea din ochi ca suntem si am ramas acolo, miscarile si tot show-ul pe care-l face.
Unii sunt suparati ca ploua si e frig. Cativa pleaca, isi abandoneaza locurile si dorinta de a o vedea si se indreapta spre casa sau un alt loc mai cald si la adapost. Bine, ploua si e frig, si? Daca tot am venit sa ne distram, hai sa ne distram! Si uite-asa, cantand si dansand in ploaie, nici n-am observat cand s-a oprit din turnat cu galeata si mai mult decat atat, norii s-au imprastiat lasand in urma un cer senin si multa lume fericita...:)
Ca si titlul turneului Shakirei...The sun comes out. Asa e, iese si soarele (metaforic vorbind, ca la noi ar fi fost vorba de luna). Intotdeauna.

Shakira a fost superba. A dansat desculta pana i-au inghetat picioarele si, cerandu-si scuze de la noi, a mers sa-si puna cizmele. Pe ploaia aceea care pe unii i-a facut sa plece acasa desi erau bine imbracati, cativa chiar cu gluga de la geaca pe cap (nu vorbim de cei veniti in sandale ca la o defilare la fashion week), ea a dansat la un moment dat doar intr-un top si o fusta, fara nimic in picioare.
A iesit pe pasarela in ploaie si a cantat si a dansat, fara sa-i pese ca o sa-si strice parul care fusese indreptat cu placa 9chiar a glumit pe seama asta). Ne-a facut sa cantam cu totii fericiti "I'm a Gipsy...":-), sa urlam la luna "Auuuu"(She Wolf) si asa mai departe. A dansat extraordinar de bine, a fost naturala, fara fite, vesela,..incantatoare! N-aveam cum sa n-o iubesc!
foto: Alex Barbulescu