Se afișează postările cu eticheta sarbatori. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sarbatori. Afișați toate postările

sâmbătă, 27 iulie 2013

La multi ani, mama!

Draga mama,

Iti doresc sa fii mai increzatoare si sa te-ngrijorezi mai putin, sa fii mai vesela si sa te-ntristezi mai rar, sa fii mai relaxata si sa muncesti mai putin, sa te plimbi mai mult si sa pierzi mai putin timp cu lucruri si activitati inutile, sa ne iubesti la fel de mult, sa fii mai sanatoasa, sa ai mai multa rabdare decat framantari, sa vezi in jurul tau mai multe lucruri frumoase si bune decat rele, sa te gandesti mai mult la tine si la nevoile tale reale, sa fii toleranta si sa accepti lucrurile pe care nu le poti schimba, sa ajungi la un echilibru si o buna intelegere cu tine insati... Iti doresc sa simti ca noi, tot familionul, te iubim fiecare in modul in care stim, dar cu totii foarte, foarte mult...

La multi ani fericiti!






luni, 10 decembrie 2012

Micutii nostri artisti

Atunci cand se apropie Craciunul, cand zi de zi ai in mainile tale 25 de micuti pe care trebuie sa-i modelezi, cand vrei sa-i inveti valorile adevarate, cand vrei sa le inspiri dragostea pentru arta, pentru frumos, dar sa-i inveti si ce e bunatatea si generozitatea, ce faci? Cand vrei sa ignori aspectul comercial al sarbatorilor de iarna si sa-i inveti pe copii ca acest minunat Craciun e mult mai mult decat un brad impodobit, aglomeratie in magazine si omniprezentul Mos Craciun, ce faci? Doamnele educatoare Ina Lungeanu si Stefana Solomon, impreuna cu Teacher Nicole (n.r. Nicoleta Banea) de la grupa Mayei ne-au aratat ce simplu este: cumperi tot ce e necesar si treci la treaba! Cum ce treaba? Pictura pe sticla! Copiii sunt atat de dornici sa faca lucruri frumoase cu manutele lor, atat de entuziasti cand aud de un proiect nou incat pare totul foarte simplu. Dar e nevoie si de multa daruire, de multa rabdare langa degetelele acelea mici si uneori grabite sau din contra, oarecum lenese (uneori e greu sa stai langa propriul copil cat picteaza ceva, dar o pictura pe sticla?! cu 25 de copii...) si de dragoste pentru copii, pentru frumos. Picturile copiilor din grupa mare (Grupa Veveritelor de la Gradinita Step by Step) sunt expuse la Casa de Cultura a Sindicatelor. Ca sa ne aratam dragostea pentru tara, pentru traditii si folclor, atat doamnele educatoare cat si copiii s-au imbracat in costume populare. Au avut loc si momente artistice, a venit si Mos Nicolae care le-a adus dulciuri copiilor pentru ca au fost atat de cuminti. Au primit diplome, felicitari si aplauze. Dar asta nu e tot. Este o expozitie cu vanzare iar lucrarile au fost cumparate deja, de catre noi, parintii...caci cine nu vrea sa aiba acasa opera micului artist?  Si pentru ca totul sa fie si mai plin de invataminte si in ton cu semnificatia sarbatorilor ce se apropie, banii obtinuti din vanzarea micilor tablouri vor fi folositi in scop caritabil, pentru bucuria batranilor de la azil in prag de sarbatoare. Nu e mult, dar e mare lucru. Am avut noroc de doamne educatoare care s-au implicat de la inceput, au avut grija de educatia si dezvoltarea copiilor nostri cu multa daruire, iubire si responsabilitate. Nu-mi vine sa cred ca au trecut aproape trei ani si ca e posibil ca anul viitor sa ne despartim de dumnealor (asta daca nu se va face grupa pregatitoare din nou la gradinita)... Suntem fericiti si onorati ca ati facut parte din familia noastra in tot acest timp.



Pictura Mayei (4 ani si 10 luni, ca sa nu uitam in timp): "Ingerasul Craciunului"


Neavand cu cine sa ramana acasa Ayana, am luat-o cu noi, evident. N-a ezitat sa-si faca simtita prezenta, a vrut sa fie langa Maya chiar si cand si-a recitat poezia...






Maya si prietenul ei de la gradinita, Rares


Sustinatoarele Mayei: mami si Ayana :)



Afisul vernisajului




vineri, 2 martie 2012

De 1 Martie

Am hotarat impreuna cu Maya sa oferim colegelor ei martisoare purtabile tot timpul anului, si anume cate o bratara, iar pentru prietena ei cea mai buna, Andreea, am facut un colier asemanator cu al Mayei. Nu m-am gandit nicio clipa ca fetele nu vor aduce martisoare pentru colegele lor, eu imi amintesc cu drag cum daruiam martisoare colegelor, cum primeam la randul meu de la ele... Chiar si acum ofer martisoare prietenelor apropiate precum si cadouri de 8 Martie, daca avem sansa sa ne intalnim in apropierea evenimentului... Ne face placere sa-i bucuram pe prietenii nostri asa ca am trecut la treaba. Iata ce a iesit:









Va dorim o primavara vesela, plina de succese si multa sanatate!

vineri, 27 ianuarie 2012

Aperitive arici si copacel

Prezentate astfel, aperitivele - foarte simple de altfel: cascaval, ardei gras rosu, masline, piept de pui/curcan, muschi de porc - au avut mare trecere la cei mici de Sfantul Ion. Palarioarele (cum le-am numit noi) sunt chiftelute de cascaval taiate in doua.

Aricii nostri:

-pt copii, cu piept de pui si curcan



-pt adulti, cu muschi de porc



Se inveleste in folie de aluminiu un grepfruit sau un ananas si se orneaza cu scobitorile pe care fost puse pe rand aperitivele, chiar asa de simplu...

Aici, vi-l prezint pe Bumble (asa l-am numit noi, dupa personajul cocotat in varf), ananasul ornat cu aperitive. (Poza e de la prima aniversare a Mayei.)



Copacelul:

vineri, 20 ianuarie 2012

Tentative culinare

Toate foarte bune la gust (dupa cum au zis cei "pedepsiti" sa le guste) dar nu toate la fel de reusite ca aspect.
Asadar, am incercat cosuletul Laurei care mi-a iesit, e foarte usor de facut si de efect.



Tortul de Craciun, decorat cu braduti (si alte figurine) din ciocolata si altii din pasta de lapte praf, facuti toti de mine, asistata de Maya care era foarte nerabdatoare sa guste tot ce fac, evident :) Forma lasa de dorit din cauza faptului ca trebuia transportat cu masina vreo 70 de km si urma sa-l ducem in suportul special rotund iar eu facusem blatul dreptunghiular (de unde sa stiu ca mi-l aduce Mosu' chiar in seara aceea???)... dar a fost ok si asa, am ajuns cu el intreg.






Bradutii de Craciun, inspirata tot de Laura, mult mai buni decat aspectuosi, mai ales ca bomboanele skittles s-au topit un pic si a curs culoarea de pe ele...sa zicem ca e beteala... :))



Tortul Mayei, de Sf. Ion.

miercuri, 28 decembrie 2011

Serbarea de Craciun







Nu puteam lasa un eveniment atat de important pentru Maya nemarcat, fie chiar si prin una-doua fotografii... restul sunt amintiri ce vor ramane in sufletul nostru...cum am cautat eu, o prietena si cumnata mea (pe rand) rochia de Craciunita perfecta, care sa i se potriveasca, sa nu fie nici prea incarcata, nici prea banala, nici prea ieftina (aka de unica folosinta), nici prea pretentioasa (s-o putem imbraca si in vizite, daca tot e de sezon :D ), nici prea prea... nici foarte foarte..., cum faceam eu si tati sorcova la miezul noptii, cum am plasat-o pe Ayana la nanuta ei desi Maya a vrut s-o luam si pe ea la serbare, cum n-o mai puteam lua pe Maya de la masa dupa serbare, atat de mult ii placea pizza si stia ca dupa aia nu mai papa ea asa ceva in veci (in veci = pana la serbarea sau aniversarea urmatoare unde, spre nemultumirea mea (neexprimata), se va servi iar aceasta "delicatesa")...

In lift, dupa ce-am plecat spre serbare, Maya m-a intrebat "Acum Mos Craciun nu ne mai ia in brate, nu-i asa?" cu teama in glas, deoarece anul trecut s-a speriat de Mosul si a plans tare de tot, mai ales cand a luat-o in brate... I-am explicat ca Mosul ii va lua iar in brate pe toti copiii dar ca el ii iubeste pe toti si nu le face niciodata nimic rau... "A patit vreun copil ceva rau data trecuta, Maya?" "Nu, mami." "Nici acum n-o sa se-ntample nimic rau, chiar daca Mosul va ia in brate... dar tu n-ai sa mai plangi, asa-i?" ...si asa a fost... Maya mea a crescut, m-a inteles, nu numai ca n-a plans, dar cand a strigat-o Mosul, s-a dus alergand spre el...
Maya mea, spre norocul si multumirea mea, e inteleapta si intelegatoare... plimbandu-ne prin magazine, sa vedem jucariile, sa stie ce sa-i ceara Mosului, mai vedea ceva ce-i placea si ma intreba "Mami, asta e scump?" si eu ii ziceam "Da, Maya, e cam scump, cu banii astia mai bine luam aia si aia si cealalta si platim aia..." (asta pentru ca nu vreau sa se obisnuiasca sa-i luam cate ceva de cate ori mergem intr-un magazin, iar explicatia "ai destule acasa" nu functioneaza mereu) si ea imi spunea "Lasa, mami, nu-i nimic, luam cand se face mai ieftin, da?" sau ma intreba "Mami, cat costa asta?" si eu ii ziceam "Aproape 2 milioane." iar ea, de parca stie ea cat inseamna 2 milioane, zicea "Aoleuuu, pai si ce ne facem?? e tare scump! Nu putem sa-l luam." si cei din jur care o auzeau se uitau la ea si zambeau admirativ, cate o mamica chiar spunea "Draga de ea, cat e de intelegatoare!". Are si ea toanele ei, doar e copil, insa pentru varsta ei este cuminte si ii repet zilnic cat sunt de mandra de ea si fericita pentru ca e cuminte si ascultatoare...si pentru ca e fata mea, Maya mea.

sâmbătă, 24 decembrie 2011

luni, 5 decembrie 2011

De sarbatori si nu numai

Mi-am facut o cana cu ceai si in timp ce-l savurez, am ales sa ascult un colind tare drag noua... Odata cu sosirea lui Mos Nicolae maine, incep sarbatorile :).Am verificat lista cu cadouri de Craciun, am bifat cateva, pe altele le-am taiat si le-am inlocuit pentru ca mi-au venit alte idei... Incet-incet ne pregatim de sarbatori... I-am spus Mayei ca de Mos Nicolae si de Craciun, vom face si noi cadouri prietenilor si ea mi-a zis vesela "Inseamna ca vom fi si noi niste Mosi Nicolae si niste Mosi Craciuni!".

Mi-am propus de ieri sa fac o fapta buna in fiecare zi. Ieri mi-a iesit. Azi insa, inca nu am gasit ocazia dar ziua nu e incheiata inca. Am hotarat cu Maya sa facem ordine in jucarii si sa mai oferim cateva copiilor saraci. M-a intrebat "si cand mergem la ei sa le dam jucariile si sa-i vedem?"si mi-am dat seama ca impactul ar fi mai mare daca chiar i-ar vedea pe cei carora le vom da. Asa cum o impresioneaza cand vin cersetori la usa si daca sunt si copii, o las pe ea sa le dea o banana, un baton cu cereale, mere, biscuiti sau altceva din alimentele destinate ei, ca sa invete sa dea de la ea. Si o vad ca ramane pe ganduri. Stie ca sunt copii in lumea asta care mor de foame si de aceea ma supar cand trebuie sa aruncam mancare (cand cade pe jos sau ramane pe farfurie felia de paine cu unt doar inceputa, sau laptele cu cereale abia atins)... sau ca sunt copii atat de saraci ca n-au nici haine sa le tina cald...sau ca sunt oameni care n-au apa de baut...si ea stie lucrul asta si ma striga dupa ce se spala pe maini sau pe dinti "mami, vino repede si inchide bine apa ca nu pot si se consuma degeaba!" ... stie ca e posibil sa te doara sufletul tare de tot daca cineva te supara, stie ca sunt in lumea asta oameni fara maini, fara picioare, care nu pot vedea sau care nu pot vorbi... si stie ca rugaciunea noastra incepe cu "Iti multumim, Doamne, ca suntem sanatosi, intregi si normali...". Asa ca, in asteptarea sarbatorilor, vreau sa impartasesc cu voi profunda mea recunostinta ca sunt in viata si pot sa am grija de familia mea, ca sunt binecuvantata cu doua fete minunate si cu un sot tare tare bun, ca avem o viata frumoasa, prieteni buni si dragi, nu foarte multi dar adevarati, ca pot sa fac ce-mi place si astfel nu simt ca muncesc, ca nu trece o zi fara sa rad in hohote sau fara sa ascult o melodie care-mi umple sufletul de emotie. Singura sarbatoare pe care as imprumuta-o de la americani e Ziua Recunostintei, o zi in care sa ne amintim ca avem atatea pentru care sa fim recunoscatori... Macar o zi pe an.
Anul acesta, pe lista mea cu ce mi-as dori de la Mosu' nu mai scrie nimic... am tot ce-mi doresc, tot ce e mai important. O casa mai mare, curajul de-a pleca in alta tara (nu ca pe asta mi l-ar putea aduce Mosu', impachetat si legat cu fundita, sub brad:D), mai mult timp liber, o poseta verde, un scaun auto nou pentru Maya, o vacanta la munte sau orice altceva pot sa mai astepte. :) Anul asta aleg sa ma bucur de ceea ce am si sa mai dau si altora mai putin norocosi decat noi, oameni puternici care trec prin incercari grele.


Pentru cei care vad Craciunul dincolo de listele de cadouri, jucariile sofisticate, omniprezentul Mos Craciun, stresul cumparaturilor exagerate, aglomeratia din magazine si viteza nebuna cu care se deruleaza totul...

duminică, 30 ianuarie 2011

Poze de la botezul Ayanei

S-a intamplat intr-o zi de iarna, pe 7 ianuarie 2011, o zi cu multi fulgi de nea, albi si pufosi ca obrajorii Ayanei, veseli si jucausi ca Maya.
"Uite, mami, ninge ca-n povesti!" a zis Maya... pentru ca asa ne minunam de cate ori ninge frumos :)
Ayana, ne rugam ca Dumnezeu sa te ocroteasca si sa vegheze si asupra ta.







sâmbătă, 3 aprilie 2010

Paste fericit!


Va dorim Paste fericit cu sanatate si liniste alaturi de cei dragi!
poza nu ne apartine.

joi, 31 decembrie 2009

La multi ani!

Din lipsa de timp (stiti voi cum e inainte de Anul Nou) in loc sa compun un mesaj dragut pt voi dau copy/paste la ceva ce am primit pe messenger.

  • Se iau 12 luni si se curata foarte bine de amaraciune, mandrie, ura, invidie, frica, irascibilitate si stress.
  • Se imparte fiecare luna in 28 - 31 zile, dupa caz, astfel ca proviziile sa ajunga exact 1 an!
  • Fiecare zi se prepara separat: 1 parte munca, 1 parte liniste, 1 parte veselie si umor.
  • Se mai adauga 3 linguri optimism, 1 lingurita toleranta, o priza de bun simt si ... o picatura de speranta!
  • Peste aluatul astfel obtinut se toarna apoi dragoste din belsug! Preparatul gata facut se impodobeste cu un buchetel de curaj si incredere in sine.

  • Se serveste zilnic, cu bucurie, la o ceasca de cafea invioratoare si cu incredere inepuizabila in Dumnezeu!

  • Prezenta reteta nu se compenseaza, ea este gratuita si se transmite liber, insotita de LA MULTI ANI!

Va doresc la multi ani fericiti, multa sanatate si noroc sa va puteti indeplini dorintele!

duminică, 6 decembrie 2009

De Mos Nicolae...

Ma rog s-avem multa sanatate. Pe toate celelalte le rezolvam intr-un fel sau altul daca suntem sanatosi...



LA MULTI ANI fericiti tuturor celor ce-si serbeaza azi ziua onomastica! Iar voua tuturor, sa va aduca Mos Nicolae in si pe langa ghetute tot ce va doriti!