Vegana fericita in apropiere de lumea dezlantuita :)

Am implinit un an de cand sunt vegana. :) Imi doresc sa fiu mereu bine ca acum, sa ma hranesc corect caci mi-e bine si trupeste si sufleteste.

Acest post se adreseaza celor care isi doresc sa manance mai sanatos, celor care cred ca atat carnea cat si produsele lactate fac mai mult rau decat bine, sau celor care sunt doar curiosi. Nu vreau sa creez polemici, este doar alegerea mea, nu impun nimanui nimic. Imi este foarte bine asa si nimeni si nimic nu ma poate convinge sa mananc din nou carne, branza sau lapte... Cred ca raul din carne e mai mare decat eventualele substante cu care sunt stropite legumele si fructele pe care le consum (e mai greu sa mananci doar organic)... Cred cu convingere ca proteinele vegetale pe care le consum sunt de o calitate net superioara celor din carne...Starea mea de bine este cel mai puternic argument.
Cum m-am hotarat? Citeam cu admiratie cum Olivia Steer, Cristela Georgescu, Ligia Pop sau Corina Bacalu mananca doar hrana vie, curata si sanatoasa... Intotdeauna mi-au placut legumele si imi doream sa devin macar vegetariana dar ma tot cramponam de ideea gatitului separat, ma gandeam ca va trebui sa gatesc separat pentru mine, separat pentru Cosmin si fete... Apoi mi-am dat seama ca oricum fac asta, oricum nu mancam la fel, pentru ca eu mananc sanatos, fara grasimi incalzite la mai mult de 40 de grade, fara faina alba, fara zahar, fara preparate cu E-uri, fara salamuri si altele... Fetelor am incercat mereu sa le dau mancare sanatoasa, astfel ca ele mancau mai mult de la mine dar si de la Cosmin (care nu mananca nici el foarte nesanatos, insa nici nu se apropie de veganism :)...). Asa ca am citit pareri pro si contra, dezbateri, studii si am zis "Gata, de maine sunt vegana!" Aici as vrea sa specific un lucru pe care l-am constatat, si anume ca daca esti hotarat de la inceput sa fii in tabara anti-veganism (fie de teama ca nu vei reusi, fie dintr-o comoditate, fie ca ai citit Vulpea si strugurii si-ti place sa spui "Nu-mi strepezesc eu dintii cu-aceasta agurida!"), oricate documentare vezi, oricate studii citesti, oricate marturii ale oamenilor citesti, tot ceea ce vrei tu vei crede... Vei gasi mereu argumente care sa te convinga de un lucru sau altul. Este valabil si in alimentatie, si in medicina, si in religie...
Sa revenim...daca nu v-ati plictisit inca :) De a doua zi pur si simplu nu am mai gustat carne, oua (care imi faceau mereu rau), branza, lactate (desi inainte mancam mereu dimineata lapte degresat cu fulgi de ovaz...) Am inceput sa-mi fac salate in care adaugam seminte de floarea soarelui, de dovleac... salate din orice legume, de exemplu conopida si brocolli crude sunt foarte gustoase. Am descoperit legume si pseudo-cereale gustoase, am facut mancaruri noi, pe care nu le mai incercasem niciodata... Am inventat si adaptat retete pt micul dejun, am combinat ingrediente sperand sa iasa bine... La inceput a fost mai greu, trebuia sa-mi stabilesc meniul dinainte ca sa nu fiu tentata sa pun mana repede pe cascavalul din frigider, mi-era foame si trebuia sa ma misc rapid sa fac salata sau legume la woc/dry cooker/cuptor... Am descoperit pe Facebook oameni minunati care sunt vegani, gasesc pe grupurile de profil retete noi, informatii utile... Nu reusesc sa mananc mai mult de 50-60 % crud (mai ales iarna) insa tot ma hranesc sanatos. Am hotarat sa-mi fac mancare gatita sa am aproape zilnic si astfel ca am mereu supa de legume acrita cu zeama de lamaie sau ghiveci de legume, supa de linte sau salata de naut cu maioneza vegetala. Am mereu in frigider/congelator legume diverse si fructe pentru salate sau smoothie-uri, am in camara quinoa (da, e scumpa, veti zice -44 lei/kg- insa o folosesti la mai multe mancaruri, se umfla mult si este atat de pretioasa...), amaranth (ieftin si bun), linte, fasole si naut, nuci si migdale, miez de floarea soarelui crud, seminte de canepa etc. Daca esti vegan nu inseamna ca mananci paine cu margarina si cartofi la greu. Nu, nu, nu. Ma feresc de alimentele despre care am tot citit ca ar fi modificate genetic (porumb, soia, cartofi chiar), nu le am in casa pentru ca oricum nu le consumam de ani de zile de cand l-am descoperit pe Montignac care mi-a aratat cum sta treaba cu indicele glicemic si combinarea alimentelor. Mananc fructe mai rar pentru ca am o problema de greutate de care nu am scapat si zaharul din fructe ma ingrasa... Mananc grasimi bune din uleiuri presate la rece sau nuci crude, migdale, caju etc. As scrie la nesfarsit dar stiu ca asteptati de fapt cateva exemple de meniu, sa va convingeti daca e de voi sau nu acest stil de viata... Mai fac si greseli, nu combin mereu alimentele corect, insa starea de sanatate este buna si caut sa imbunatatesc mereu tot ce fac.

Inainte de toate, cateva stafuri de care-mi amintesc acum pentru orice gen de alimentatie, daca veti consuma vreodata alimentele in cauza:
- toate semintele, nucile, alunele de padure, caju, migdalele, nucile braziliene se mananca crude. Ba mai mult, unele dintre ele se hidrateaza bine cel putin cateva ore (migdalele cam 12 ore ca sa iasa bune-bune iar nucile romanesti 24 de ore) si vor fi mult mai usor digerate, nu veti avea probleme cu fierea si sistemul digestiv va va multumi. Prin inmuierea nucilor si semintelor in apa veti ajuta la neutralizarea inhibitorilor de enzime, dar si la producerea de noi enzime care la randul lor stimuleaza producerea mai multor vitamine (in special a celor care fac parte din complexul B).  Nu va temeti, gustul lor va fi mai bun dupa hidratare, vor fi mai untoase si mai aromate, nucile vor avea gustul nucilor verzi iar migdalele vor fi atat de gustoase incat dupa aceea cele uscate nici nu va vor mai atrage.
- quinoa, amaranthul se hidrateaza bine cel putin 2 ore in apa cu zeama de lamaie inainte (eu pun cam jumatate de lamaie la doua-trei maini de quinoa/amaranth). Quinoa germineaza foarte repede si daca nu o fierbeti (20 de minute) o puteti presara in orice salata, este foarte hranitoare.
- semintele de chia sunt bogate in minerale, acizi omega-3, antioxidanti si in proteine complexe si pot fi consumate fie in amestec cu un shake/smoothie de capsune/zemura/banane/mar sau ce vreti voi, fie lasate in apa simpla pe care apoi o beti (cu tot cu seminte, evident) fie adaugate in supa care sa nu fie mai fierbinte de 40-50 de grade. Se lasa vreo 20 de minute sa se hidrateze (isi maresc volumul, absorbind mult lichid) si apoi se consuma cu voie buna. Contin de cinci ori mai mult calciu decat laptele, de 3 ori mai mult fier decat spanacul, de 2 ori mai mult potasiu decat bananele si multe altele... Se consuma 1-2 lingurite pt copii si 1-2 linguri pt adulti pe zi. Nu sunt ieftine (15 lei/200g pe driedfruits.ro) dar nu se consuma toate intr-o zi.
- fructele uscate -curmale, smochine, caise, stafide, coacaze, prune- pe care le folosesc la indulcirea diverselor preparate le inmoi intai in apa calda, schimb apa si pun alta, abia apoi le folosesc. Unii producatori folosesc sulfiti si zahar/sirop de glucoza si astfel ma straduiesc eu sa ma scap de intrusi :)
-leguminoasele -linte, fasole, naut- e bine sa fie tinute in apa minim 12 ore inainte de fierbere. Nautul trebuie fiert 2 ore. Orice mancare cu aceste bobite va fi delicioasa, satioasa si sanatoasa. 
- nu va speriati de preturi, nu costa mult sa mananci sanatos. Pana la urma ati vazut cat costa kg de cascaval sau de carne... Costa mai mult sa repari problemele, sa te vindeci de boli...Verdeturile, legumele, fructele si semintele nu le consumam in cantitati mari si energia pe care o veti simti dupa fiecare masa (in locul senzatiei de somn care se instaleaza dupa o masa cu carne) va merita.

Cu siguranta va intrebati daca mi-e pofta de ceea ce nu mai consum... Ocazional, am consumat inghetata (fac si eu, vegana, care este foarte buna, insa sunt pofticioasa rau) si tort la aniversari...de vreo cateva ori pizza vegetariana cu mozzarella... De doua sau trei ori, la inceput, cand mergeam la parintii mei in vizita miroasea a gratar...nu as fi gustat nici in ruptul capului, dar imi placea mirosul, atat. Cu timpul insa a disparut si aceasta placere/pofta. Nu am pus gura pe carne sau preparate din carne de un an.  La orice masa servita la cineva acasa gasesti si niste legume (salata vara, muraturi iarna) sau fructe. In plus, poti spune ca ai mancat acasa si inca nu ti-e foame, daca nu gasesti nimic pe gustul tau. In caz ca nu vrei sa superi gazda care tot insista, iti pui in farfurie 2-3 felii de cascaval si inca ceva si le tot tai bucatele si le intorci acolo cu furculita si cutitul si te prefaci ca mananci si bei cate-o gura de apa :)) Slava Domnului, inca nu am fost in situatia asta, prietenii si familia unde mergem au mereu ceva "de post". De sustinut, unii m-au incurajat, altii au incercat sa ma descurajeze. Asta e ca si o imagine pe care am vazut-o pe net la un moment dat: 
- Ma duc sa fumez o tigara.
-OK.
-Ma duc sa ma-mbat.
-Ok.
-Ma duc sa mananc la McDonald's.
-Ok.
-Am devenit vegan.
-O, nu, te poti imbolnavi, poti chiar sa mori, stii? 
Brusc, atunci cand spui ca esti vegan, toti devin experti in nutritie...

Mai tarziu astazi sau maine voi scrie cateva exemple de meniuri ca sa va faceti o idee... Sper ca nu v-am plictisit prea tare. 
ps: Fetele mananca si ele multe din ceea ce mananc eu, la fel si Cosmin, dar el nu renunta la carne, oua, branza. Fetelor nu le impun restrictii, au libertate, insa incet incet vad ca incep sa faca alegeri bune, mai ales Maya, care ar prefera oricand o salata in locul unei fripturi, de exemplu.

Weekend senin tuturor!

Un vis implinit

 Un vis de-al Mayei, nu de-al meu. (Eu nu mi-am dorit sa fiu balerina cand eram mica, mi-am dorit doar sa fiu mai slaba, sa scap de complexe. De complexe am scapat si le-am inlocuit cu vise dar slaba tot nu-s. :) )

Sa revenim la Maya... De cand era mica mica, mergea pe varfuri si spunea ca vrea sa fie balerina...a mai crescut, i-am explicat ca profesoarele de balet de care stiam eu sunt cam severe, ţipă la eleve si chiar le mai si bat si a inteles de ce nu mergem la balet insa a continuat sa raspunda celor ce o intrebau ce vrea sa fie cand va creste mare "profesoara de balet". Cum dorea sa faca dansuri gen streetdance, hiphop sau altceva (dar nu dansuri de societate pentru ca avusese o tentativa si, neavand partener, mai mult statea pe margine) am decis sa mergem la scoala de dans Fantastic la un curs de streetdance sa vedem daca ii place. Evident, i-a placut, insa instructorul ne-a spus ca este prea mica (5 ani) pentru acest stil si ca ne recomanda balet... Eu i-am zis de ce nu mergem la balet, el mi-a zis ca stie de aceste metode comuniste dar ca la ei nu se procedeaza asa...Ups! La ei?! Adica au si cursuri de balet?! Super! Pentru ca mi-a placut cursul de streetdance, abordarea, sala, instructorul si mi-ar fi parut rau sa stam pe tuşă pana cand va avea Maya varsta necesara pentru cursurile lor. Sigur ca vrem! pai daca zici ca nu e cu bătaie şi ţipete, normal ca o aduc, asta-si doreste de cand a invatat sa vorbeasca! :)
Nu va pot descrie fericirea si incantarea Mayei... de sambata pana miercuri i s-a parut o vesnicie... si iata-ne la prima ora de balet... Eu eram ingrijorata putin ca nu cunoaste pe nimeni (eu nu socializez usor cu strainii, nu ma imprietenesc usor insa cand o fac, o fac cu tot sufletul chiar daca asta inseamna si dezamagiri). Am uitat sa va spun despre o mare bulina alba a scolii de dans, din punctul meu de vedere: au un perete din geam prin care vezi tot ce fac ei la curs (ei nu te vad, e ca la politie). Intra Maya in sala, unde mai erau trei fetite, si dupa 30 de secunde una din fetite deja ii daduse papusa ei si alergau toate in cerc, distrandu-se cu Maya mea care radea cu gura pana la urechi :) Buuun...m-am calmat, Maya isi face prieteni usor. Vin toate fetitele (vreo 7-8), incepe o melodie la pian si...relaxare totala! Pentru noi, mamicile :) Ele incep incalzirea pe saltelute, cuminti si constiincioase sa-si execute miscarile cat mai fidel posibil... Nu am simtit cand au trecut 90 de minute. Acolo esti rupt de lume, lasi stresul la usa si parca astepti sa iasa de undeva o zana cu o bagheta magica... Asa ar trebui sa fie copilaria fetitelor noastre...linistita, calma, plina de joaca, pasiune, prieteni, muzica clasica, zambete si voie buna.
Fiecare dans are o poveste, sau chiar mai multe si creativitatea doamnei instructor Dana Baciu le surprinde deseori pe fetitele dornice de povesti, costume si miscari noi... Costume pentru spectacolele pe scena, caci la ora fetitele poarta body, dresuri si in picioare flexibili (opincute :) ). La primele ore insa, pana-si dau seama daca le place sau nu, vin cu colanti, tricou si sosete. Pe langa talent si daruire, doamna instructor le cucereste pe fetite si prin blandete, glume si zambetul cald. Reuseste sa comunice cu ele si sa le inspire dragostea pentru dans si pentru muzica clasica. A trecut aproape un an de cand Maya merge la balet si este foarte fericita acolo, la fiecare ora. Regret ca nu o pot insoti eu la cursuri pentru ca am meditatii atunci si o duce tati... Cand a avut primul spectacol pe scena mi-a zis fericita si emotionata: "Mami, mi se implineste visul! Sunt balerina!". Ayana este si ea pasionata, doar ca nu exista destule fetite de 3-4 ani cu care sa continue cursul si momentan am intrerupt. In fiecare zi imi spune ca vrea si ea la balet din nou si repeta cu Maya miscarile... Speram sa mai vina cateva fetite sa reluam si cu Ayana.

Spectacolul de 1 iunie, anul trecut

Ora de balet

Spectacolul de Craciun de anul trecut - dansuri cu roluri, pe grupe, munca multa, emotii, obstacole doborate cu brio 

Maya soricel :)

Dansul fulgilor de nea...o parte din fulgisori :)

La final, Maya fericita :)

 

Ayana cand avea 2 ani si jumatate si voia balet :)

 

 

Si acum, sa ne relaxam... :) Dupa cateva ore de balet, Ayana (3 ani si 2 luni) nu se mai opreste din exersat :) este foarte flexibila, dupa cum se vede :) 

Craciun fericit!

Dragii nostri,

Daca ne cititi, inseamna ca deja stiti ca avem tot ce ne dorim si nu ne mai trebuie decat sanatate sa ne putem bucura in continuare de tot ce e in viata noastra acum. Intotdeauna este loc de mai bine, de mai mult, e adevarat, insa trebuie sa ne oprim in mod constant sa ne bucuram de ceea ce avem si sa fim recunoscatori. Va dorim tuturor zile frumoase de sarbatoare, cu oameni dragi si veseli in jurul vostru, cu mese cumpatate, cadouri care sa va bucure, cu zambete calde si imbratisari sincere.

Daca v-am gresit cu ceva anul acesta, va rog sa ma iertati, promit sa fiu mai atenta, mai toleranta, mai buna anul viitor, atat cu mine insami cat si cu voi :)

Craciun fericit!

Amintiri frumoase: concerte, spectacole, teatru, balet...

In urma cu mai bine de 15 ani, a venit mama intr-o zi de la Galati si ne-a zis, mie si fratelui meu: "Gata, nu mai stam in Tecuci, ne mutam la Galati!" Am fost foarte surprinsi si curiosi sa aflam detalii. "Pai aici n-avem nici teatru, nici patinoar, nici cinema, nici Zilele Tecuciului... nimic! Ne mutam in Galati." Si asa a fost... si datorita mamei mele, care a privit lucrurile in perspectiva si cu mult curaj, din 1998 avem acces la Teatre, la concerte diverse, la patinoare, la cursuri de tot felul, la evenimente de tot felul. ( Intre timp s-a dezvoltat si Tecuciul, se organizeaza concerte si evenimente, exista acum Zilele Tecuciului etc. )

Sarim peste evenimentele in aer liber la care am mai fost din cand in cand, nu prea ma incanta... la fel, nu mai vorbesc despre Gradina Botanica sau Gradina Publica, despre Faleza Dunarii...acestea vor fi mereu acolo, la indemana :).

Ce merita insa amintit, ca sa nu uitam peste ani, voi trece in revista aici, in jurnalul nostru electronic si...public. :)

In primul rand (pentru ca s-a intamplat primul) este concertul lui Horia Brenciu de acum doi ani despre care va spuneam aici . Daca la Madonna (am scris aici despre concert) si la Shakira (am scris aici despre concert) am facut efortul de a merge pana la Bucuresti, pe "ai nostri" ii asteptam cuminti sa vina la Galati...

Anul trecut am fost la concert Loredana, un super show, ne-am incarcat bateriile si ne-am bucurat sa descoperim cat de tanara se mentine Loredana, cat de in forma este si cat de bine continua sa cante live si sa interactioneze cu publicul...

Tot anul trecut am fost la piesa de teatru Maitreyi, unde aproape ca am respirat odata cu Maia Morgenstern, am descoperit-o pe Ailyin Cadir, l-am urmarit cu interes si pe Vlad Zamfirescu...un spectacol de muzica si culoare, multa iubire, multe lectii de viata intr-o singura seara minunata...pe care am savurat-o din plin.

Spectacolul are la baza o dramatizare dubla, realizata dupa romanul ,,Maitreyi” de Mircea Eliade, cu interventii din ,,Dragostea nu moare” de Maitreyi Devi, fiind prima data cand aceste doua puncte de vedere se intalnesc pe o scena de teatru. 

Distributia:
MAIA MORGENSTERN – Maitreyi la 60 de ani
AILYIN CADIR – Maitreyi la 16 ani
VLAD ZAMFIRESCU – Mircea Eliade
DORU ANA – Narendra Sen, tatal lui Maitreyi
ANCA SIGARTAU – Srimati Devi, mama lui Maitreyi
JASMINE ILIESCU – Chabu, sora lui Maitreyi in varsta de 8 ani
CARLA MARIA TEAHA – Lilu, verisoara lui Maitreyi
MARIUS CHIVU – Mantu, verisorul lui Maitreyi
RADU MICU – Harold, prietenul lui Eliade
 TEODORA CALAGIU – servitoarea
Coregrafia: Carmen Pesantez
Scenografia: Adina MastalierDramatizarea
Regia artistica: CHRIS SIMION

Anul acesta Maya a fost premiata (locul II) la un concurs de desene organizat de Europe Direct. Pentru a-si primi premiul, a urcat pe scena Teatrului Muzical. Mi-a trezit amintiri, m-am intors in timp, cand veneam cu autocarul de la Tecuci ca sa-mi primesc premiile si diplomele la olimpiade...nevenindu-mi sa cred ca acum asist la premierea propriului copil, cand mai ieri eram eu insami un copil... Aproape ca nu mi-a venit sa cred cand am vazut reactia prezentatorilor si a celui care trebuie s-o premieze pe Maya cand au vazut-o(vicepresedintele Consiliului Judetean chiar a luat-o in brate, fara sa se cunoasca inainte). A fost prima data cand Maya a urcat pe o scena mare, cu sala plina de oameni straini...(cu totul altfel decat la serbari). Si da, ca orice mama, am fost mandra de copilul meu. :)

(Desenul Mayei este cel din mijloc, de sus.)

Tot anul acesta, Maya a avut primul spectacol de balet pe scena Casei de Cultura a Sindicatelor, de 1 iunie, ocazie cu care am simtit ca am primit eu un cadou de 1 iunie de la ea :)

Acum, in luna noiembrie, am fost la concertul lui Stefan Banica Jr unde am primit si un premiu dupa concert, in culise (in urma unui concurs de mesaje scrise pentru el pe Facebook), cand Maya a fost extrem de incantata sa-l cunoasca :) Este atat de calm, cald si simplu, zambitor si fara fitze si...mult mai tanar ca la televizor :) A facut show, asa cum era de asteptat... un artist atat de complet, ne-a facut sa dansam cu toata energia, si sa cantam din tot sufletul cu totii...

 Maya a avut emotii toata ziua dar a scapat de ele dupa ce i-a oferit un desen facut de ea si el a pupat-o de vreo 4-5 ori si a imbratisat-o.

Ma intorc putin la anul trecut (2012) cand am fost cu Maya la Festivalul International de Animatie Gulliver la Teatrul de Papusi Gulliver. Festivalul dureaza cinci zile (de luni pana vineri) in luna noiembrie si in fiecare zi se joaca 4-5 spectacole diferite. Maya a fost la vreo 10 piese anul trecut, gratie si catorva prietene care au putut s-o duca atunci cand noi eram ocupati :) Saptamana festivalului a devenit sfanta pentru noi, astfel ca si anul acesta am fost la zece piese de teatru superbe, a fost un fel de culturalizare intensa :)) un maraton al pieselor de teatru pentru copii. La fel ca anul trecut, si anul acesta am dus-o si eu dar si Cosmin, si trei dintre prietenele mele. Asta seara am fost cu totii la ultimul spectacol, Cenusareasa. Daca cineva din Rm Valcea citeste postul meu cumva, va recomand cu toata inima acest spectacol pus in scena de Teatrul Municipal Ariel. A fost un spectacol magic, am intrat cu mari si mici in atmosfera de la inceput, un spectacol muncit, cu actori tineri care imi dau mereu convingerea ca atata vreme cat avem arta si dragoste pentru arta, mai avem speranta pentru noi, pentru viitorul nostru si al generatiilor viitoare... Este minunat sa vezi cata daruire au actorii, cat de frumosi sunt, cat de expresivi (ne-am delectat de-a lungul festivalului si cu teatrul mut, cu teatrul de umbre, si cu marionetele etc) si cu cata seninatate isi fac treaba...este minunat sa-ti descoperi vocatia si mai ales sa ti-o urmezi. Ayanei i-a placut foarte mult, din toate spectacolele am luat-o doar la Cenusareasa, nestiind pe larg subiectul/manifestarea celorlalte si temandu-ma ca s-ar speria sau plictisi. Abia astept ca anul viitor sa mearga si ea la mai multe piese :)
Nu am facut decat fff putine poze, nedorind sa-i deranjez pe actori cu blitul... am vrut insa sa imortalizez momentul dinaintea piesei Ursul pacalit de vulpe (Asociatia Ataraxia, Rm Valcea) cand, inainte de a incepe spectacolul, unul dintre actori (Alex Popescu, acelasi actor care a interpretat si rolul printului in Cenusareasa, in aceasta seara) a cerut copiilor sa iasa in fata spectatorilor pentru un scurt joc si cum Maya s-a oferit voluntar, am dorit sa aiba amintiri si din acest moment. Pacat doar ca pozele n-au iesit bine. :)

          Ne pare rau ca s-a terminat, desi a fost greu cu organizarea noastra, mereu pe fuga si cu ochii pe ceas. A meritat insa si abia asteptam sa repetam maratonul si anul viitor! va intrebati daca Maya mai tine minte ceva din toate piesele? Da, am fost surprinsa sa vad ca-si aminteste de ceea ce a vazut anul trecut, rasfoind brosura cu piesele...iar entuziasmul ei si emotiile pe care le traieste odata cu personajele...sunt nepretuite!

Se vede cat e de incantata, nu? :) La spectacolul "Calatorie spre Soare-Apune" (Teatrul pentru copii, Hong Kong, China)

La 3 ani, pentru mai tarziu

La multi ani, Ayana Maria!
Am intarziat cu 2 saptamani postarea aceasta, insa tu ai sa ma ierti...

Sa-ti fie viata ca o adiere  

Si fiecare pas un inceput
Mainile tale fie mangaiere
Si-orice cuvant din inima nascut!


Surasul tau sa semene lumina
Inima ta sa fie alba stea
Sa ai privirea calda si senina...
Orice atingi sa purifici cu ea!

Orice-ntalnesti sa infloreasca-ndata
Si cat traiesti sa stii doar a iubi
Sa-ti fie vesnic inima curata
Cat timp iubesti sa nu mai poti muri!

Grig Salvan-Dedicatie



 Daca de Maya ma bucur ca este sensibila, plina de afectiune pentru toata lumea, tandra si mereu vesela, in ceea ce te priveste sunt linistita ca vei face mereu tot posibilul sa-ti atingi scopul, sa-ti implinesti visele... nu depinzi de nimeni, tu singura iti ceri drepturile ferm si faci tot ce poti sa ajungi acolo unde vrei. Tu ne-ai dat jos de pe norii pufosi unde credeam ca avem lăcaşul dupa ce am fost binecuvantati cu Maya si ne-ai aratat ca exista si nuante de gri amestecate cu rozul cu care ne obisnuiseram... Insa noi te-am inteles si iti suntem mereu alaturi si te lasam sa te dezvolti in ritmul tau :) Si rozul a ramas roz, desele tale raceli din primul an au trecut, ai facut primii pasi singura abia la 2 ani dar stiam ca vei reusi, ca ai nevoie sa faci lucrurile cum si cand vrei tu... Ne bucuri zilnic cu veselia ta si ne amuzi cu mofturile tale, cu expresia fetei atunci cand te straduiesti sa pari suparata :) Da, ne trezesti inca noaptea plangand dar stiu ca nu o faci cu rea vointa si atunci nu ma supar (si nici nu ma tii treaza mult), si stiu ca peste un timp voi avea nopti de somn neintrerupt si-mi va fi dor de dragalasenia de acum... Da, esti mai mofturoasa la mancare pentru ca ceri ceva mun-mun (bun-bun = dulciuri) zilnic si din cauza asta mananca si Maya porcarii dulci, dar incerc sa compensez cu legumele, fructele, semintele si nucile crude de tot felul pe care le savurati cu placere (Slava Domnului!)... Da, esti mai fricoasa dar in loc sa te fortam, noi incercam sa-ti intelegem fobiile, sau macar sa le acceptam, pentru ca doar asa vom reusi impreuna sa le depasim... Ma gandesc uneori ca viata va fi (poate) destul de dura pentru tine in viitor, nu e nevoie sa fim si noi duri. Va trebui sa te supui destul cand vei fi mare, nu vreau sa mi te supui mie ci sa te dezvolti, sa descoperi, sa te descoperi, sa evoluezi. Da, ai impresia ca ti se cuvin toate jucariile cu care se joaca Maya exact in momentul in care ea se joaca cu ele...si toate cartile, creioanele, literele si tot restul...pentru ca asa sunt fratii mai mici... si va lasam sa va rezolvati singure conflictele pentru ca stim ca doar asa veti intari relatia superba pe care o aveti. Voi va certati, voi va impacati imediat, atat de firesc si frumos...ce rost ar avea sa intervenim noi intre voi? Dar despre relatia voastra speciala, in alta postare...

Au trecut trei ani, Ayana... Nu a fost usor caci sunteti amandoua mici si solicitante insa a fost si este frumos, induiosator. Merita totul si totul este frumos dar extrem de efemer. Am remuscari? Da, evident ca am, pentru ca in loc sa te alint pe tine, asa cum stiam ca se intampla cu al doilea copil, eu am ales sa-i acord Mayei aceeasi atentie ca si inainte de a te naste, pentru ca m-am gandit ca din cauza ca este mai sensibila, mai mare si mai constienta, ar suferi mai mult din lipsa de atentie... Si pentru ca nu as fi vrut nicio clipa sa fie geloasa Maya, am vrut sa fiti cele mai bune prietene si sa va iubiti mult mult...si iata ca se vede iubirea voastra din avion :)))) Si n-as schimba nimic din ce am facut, esti perfecta asa cum esti, sunteti perfecte si unice pentru noi.

De ziua ta, iti doresc sa fii mereu sanatoasa, plina de entuziasm, sa fii buna, sa nu uiti ca pana nu-ti dau o bucatica de ciocolata si pentru Maya (mereu imi ceri si pt ea) tu nici n-o gusti pe a ta, sa-ti descoperi vocatia si sa ti-o cultivi, sa vezi mereu partea frumoasa a lucrurilor, sa observi frumusetile naturii si sa le ocrotesti, sa vezi semnele din jurul tau, din viata ta...sa ai oameni frumosi la suflet in jurul tau pe care sa-i respecti si sa-i iubesti, insa mereu sa fii tu insati, sa mergi pe drumul tau, sa nu te lasi influentata, sa crezi in deciziile tale si sa-ti apartii tie mereu dar departe de a fi egoista, sa-ti fii auto-suficienta, sa ai incredere in tine... Sa tii minte ca unele reguli pot fi incalcate, ca ceea ce pe altul face fericit pentru tine s-ar putea sa nu insemne nimic, ca nu lucrurile sunt valoroase ci oamenii, trairile si amintirile... Incercam sa va lasam sa fiti spirite libere, sa nu va retezam aripile ca sa puteti zbura incotro veti fi fericite, insa ni s-au impamantenit niste reguli, niste prejudecati de care s-ar putea sa nu ne putem debarasa total...dar daca mai gresim, sa ne ierti, ne revenim noi :)
Mai am un milion de lucruri sa-ti spun, insa ti le mai scriu si in anii viitori, si ti le mai soptesc eu si seara la culcare, cand ne dragalim... Regret nespus ca n-am avut un timp doar al nostru dar incerc sa recuperez. :)
La multi ani, iubita mea!

Am sa-ti spun un secret: n-am vazut-o pe Maya mai fericita, cu ochii mai plini de incantare, fericire si curiozitate ca in ziua in care am venit acasa de la spital, dupa ce te-am nascut...de cate ori imi amintesc de ziua aceea imi dau lacrimile si totul este atat de proaspat in memoria mea... Maya te astepta cu atata iubire si nerabdare!

Dar asta nu e tot: in fiecare zi cand o revezi pe Maya dupa cateva ore, ai TU exact aceeasi expresie de fericire si incantare pe care o avea ea acum 3 ani...

Si daca aici spuneam ca tu esti darul cel mai de pret pe care viata i l-a facut Mayei, cred ca Maya este la randul ei darul minunat cu care noi te asteptam acum 3 ani...
La multi ani fericiti, draga noastra!