Se afișează postările cu eticheta inainte de 40 de ani. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta inainte de 40 de ani. Afișați toate postările

miercuri, 2 noiembrie 2011

Draga Ayana...


Draga Ayana,

La multi ani ! Ieri ai implinit primul anisor de viata.
N-am vrut sa lasam sa treaca evenimentul fara sa-l marcam, fie chiar si cu un simplu tort. Petrecerea va fi sambata insa noi ti-am cantat cu mare drag Multi ani traiasca ieri. Maya ti-a desenat o inima mare si multe baloane in chip de felicitare, m-a ajutat sa ornam tortul cu jucarioare si evident, sa-l si gustam. A, da, si a suflat in lumanare, sa te ajute, caci "tu esti mica si nu poti". Tati v-a facut poze ca sa imortalizam momentul si sa avem ce sa aratam prietenilor si buncilor.
Am vrut sa stam un pic numai noi doua ca sa-ti pot povesti in liniste cat de fericita si mandra eram in urma cu un an, cand te-am nascut. Ti-am spus cat de emotionata si nerabdatoare eram, si incantata in acelasi timp, ca nici nu ziceai ca urmeaza sa fiu operata...parca ma duceam la intalnire... dar eu chiar ma duceam de fapt la o mare si nepretuita intalnire...prima intalnire cu tine. Ti-am zis cu lacrimi de fericire in ochi cat eram de usurata si recunoscatoare ca te-ai nascut sanatoasa, intreaga, normala...cat de mandra eram de tine... De cand ai aparut in viata noastra, tu, a doua Raza de Soare, viata noatra e si mai frumoasa, si mai plina, mai intensa, mai fericita si mai implinita. Cand o aveam doar pe Maya, credeam ca nu se poate mai bine de atat dar iata ca e posibil.
Vreau sa stii ca ai fost un copil tare dorit (in copilarie visam sa am 4 copii, insa cred ca ne oprim la 2 totusi:D), ca te-am iubit toti de cand erai in burtica si ca nicio secunda nu ne-am dorit sa fii baiat. De la inceput am vrut sa fii fetita pentru ca tu si Maya sa fiti cele mai bune prietene pe viata. Din primele luni in burtica mea, Maya te-a iubit si s-a jucat cu tine. De cate ori iti canta, loveai cu piciorusele. Cand isi aseza manuta pe burtica mea si zicea "hai, Ayana, loveste-ma cu manuta!" tu reactionai si ea era in al noualea cer. Odata s-a asezat cu obrajorul pe burtica mea si vorbea cu tine iar tu, auzind-o, ai lovit cu piciorusul atat de tare ca te-a simtit...si era in culmea fericirii "Mami, ai vazut ? se joaca cu mine !"... Cand a invatat ea ca magia se face cu hocus pocus si cu o bagheta in mana, prima magie pe care a facut-o a fost "Eenie, meenie, s-o vedem pe Ayana ! Pocus-Pocus !" M-a impresionat forte tare, ar fi putut face orice magie, ar fi putut cere orice, insa primul lucru imposibil dar pe care ea a vrut sa-l faca posibil a fost sa te vada pe tine... Te-a asteptat cu atata nerabdare si cu atata dragoste, incat ma temeam ca dupa ce va vedea cat esti de mica si neajutorata la inceput si ca nu-i poti raspunde la apropiere, gesturi, intrebari...ma temeam ca va fi geloasa sau ca va deveni indiferenta. Insa n-a fost asa nicio clipa. Te-a ocrotit si te-a iubit din prima zi, te-a pupat atat de des si atat de mult s-a jucat cu tine incat n-ai scapat nicio raceala de-a ei...le-ati impartit pe toate. Isi ia rolul de sora mai mare atat de in serios ca ne cearta daca i se pare ca ne suparam pe tine. Iar tu draga mea...tu esti topita dupa Maya. Ti se insenineaza fata de cate ori o vezi, razi in hohote la toate jocurile ei, dai si din maini si din picioare daca iti zambeste putin si ii povestesti tare multe pe limba ta... tot ce-mi doresc este sa va lege mereu aceasta dragoste neconditionata, sa stiti ca va aveti mereu una pe cealalta, ca puteti conta una pe alta oricand, la orice ora din zi si din noapte, indiferent de conflictele inerente (mai mici sau mai mari) care vor aparea pe parcurs.
Iubita mea, te iubesc mai mult decat as putea sa-ti spun in cuvinte, dar stiu ca vei cunoaste aceasta dragoste cand vei fi si tu mama si atunci vei intelege despre ce vorbesc... Mai vreau sa stii ca iubirea mea e neconditionata si ca nu exista nimic in lumea asta care sa ma faca sa te iubesc mai putin...ca sunt tare, tare fericita ca te am, ca va am pe voi doua si pe tati, si ca voi fi mereu fericita, pentru ca mereu veti fi ai mei.
Iti doresc din suflet sa fii sanatoasa, sa ai noroc si sa fii un OM bun, generos si de cuvant, mereu vesela si optimista, sa-ti placa sa muncesti si sa fii apreciata si iubita. Iti voi fi mereu recunoscatoare ca ne-ai ales pe noi ca parinti.
La multi ani !


sâmbătă, 23 iulie 2011

Concertul Horia Brenciu & HB Orchestra



…sau despre faptul ca nu prima impresie conteaza, ci ultima. ...sau despre a doua sansa...

Cu ani in urma, cand l-am vazut la TV pe Horia Brenciu, marturisesc ca nu mi-a placut. Nu intru in detalii dar pur si simplu nu-l urmaream, schimbam canalul. Dupa cativa ani, vad din intamplare pe ProCinema un clip cu o melodie cantata de el...zic hai sa-i dau o sansa, sa vad macar ce fel de muzica abordeaza, pentru cultura mea generala... si m-a cucerit pe loc! Era «Septembrie, luni»... si mi-a mers direct la suflet. Era...altceva. Au urmat altele care mi-au placut dar «Septembrie, luni» a ramas in topul personal (vezi si aici). Poate si pentru ca sunt nascuta in septembrie si toamna e anotimpul meu preferat...

Incet dar sigur am devenit fan. De aceea i-am urmarit traseul prin tara si cand am aflat ca vine la Galati mi-am notat in agenda Concert Horia cu o fata zambitoare langa. Si aseara, am fost la concert! Imi place ca are talent, nu s-a apucat de muzica doar asa, ca e un curent printre vedete. Imi place orchestra, se completeaza reciproc minunat, impreuna sunt o echipa adevarata. Ne-au oferit aseara un show de milioane. Am ras cu lacrimi, am batut din palme pana nu le-am mai simtit, am cantat melodii pe ale caror versuri nici nu stiam ca le cunosc... am cantat piesele lui Horia dar si hituri din multe genuri muzicale, mai vechi si mai noi, romanesti si internationale, am aclamat, i-am rechemat pe scena... A fost o seara fantastica! M-asteptam la un show de zile mari, stiam ca sunt talentati dar realitatea a fost mai presus de ceea ce-mi imaginasem.

Multa muzica buna, umor de calitate, momente inedite de stand-up comedy, totul a fost la superlativ! Horia este intr-o forma excelenta, a sarit, a dansat si-a cantat si in acelasi timp deborda de energie pozitiva, de talent, bucurie si multa daruire. Da, se simte daruirea pentru ca in spatele unui astfel de show e multa munca, daruire si talent. Si daca le aduni la un loc, nu poate decat sa iasa ceva extraordinar. Asa a si fost, extraordinar! Ne-a marturisit Horia ca ei dau aceste concerte si pentru a se distra ei insisi. Si s-a vazut ca s-au distrat si ei. Totul foarte natural, nimic teatral, nimic fals. O prestatie care merita sa aplauzi pana nu-ti mai simti palmele, sa canti pana ragusesti, o prestatie care merita recunostinta...ca mai exista oameni de calitate, care fac lucrurile din suflet. A fost ca o maaare petrecere in cinstea lor... si a noastra. Am avut si locuri foarte bune, se vede din poza (scuzati calitatea ei) ce aproape de scena am stat :P.

(Tocmai m-a intrerupt Maya « mamiii, da-mi Horia Brenciuuu! adica sa-i pun filmulete pe youtube cu Horia, e si ea mare fan :D data viitoare sigur o iau si pe ea. )

Multumim mult, Horia! Neaparat sa mai vii la Galati! Bravo!

Am un singur regret ...ca s-a terminat :(...




vineri, 22 iulie 2011

Concertul Shakirei



The sun comes out. ...It always does.
Am intarziat o luna si jumatate cu povestea concertului, stiu...chiar era s-o las balta dar m-am gandit ca peste ani (dac-o fi sa mai existe internet, curent electric si alte alea) imi va face mare placere sa-mi amintesc detaliile.
Imi doream de mult s-o vad pe Shakira. Am fost dezamagita in 2006 cand a concertat tocmai la Timisoara. Cand am auzit ca va veni la Bucuresti anul acesta, am luat bilete repede, dornice fiind de distractie de zile mari.
Bosquito, Smiley si Shakira...se anunta a fi un concert dansant. Totodata, se anunta vreme rea, ploaie cu tunete si fulgere, 2 grade pe timp de noapte.
Ne imbracam gros si plecam la drum nu inainte insa de a ne cumpara si pelerine de ploaie. Ajungem cu bine, vesele si pregatite de distractie. Constatam ca tribunele VIP in care ne-am luat bilete nu-s chiar tribune, ci scaune insirate unul langa altul dar nu lasam nimic sa ne strice cheful. Scena e destul de aproape, unul din ecrane e indreptat chiar spre noi.
Canta Bosquito. Imi face placere sa reascult hituri de demult. Incepe furtuna. E frig. Ne incheiem gecile si ne uitam zgribulite la cei imbracati foarte subtire care probabil au ignorat complet avertizarile meteo.
Canta Smiley. Cantam si noi. Incepe sa ploua mocaneste. Ploua, ploua si iar ploua. Vreme de numarat bani (ca ne-ajung copiii pe care-i avem deocamdata :P ) dar...vorba lui Smiley:
"Am bani de dat...am datorii la stat
Am bani de dat...am datorii la stat..."
Dansam, cantam si trecem incet incet peste frig si umezeala. Smiley isi ia ramas bun, noi ramanem in ploaie, nerabdatori s-o vedem pe Shakira pe scena.
Intarzie vreo 15 minute, dar ce conteaza? Important e ca vine! Dar oare iese pe scena sa cante pe ploaia asta? Se vad oameni grabiti care invelesc instrumente, reflectoare, microfoane...picura apa multa de sus, de pe cortul de pe scena, peste tot ce e amenajat acolo... Vineee!!! Atat de naturala, vesela si talentata...:) Canta doua piese, o aclamam si abia dupa aceea ne incalzim destul cat sa cantam si sa dansam odata cu ea. In spatele ei e un ecran imeeeens care ne permite sa-i vedem clar zambetul, incantarea din ochi ca suntem si am ramas acolo, miscarile si tot show-ul pe care-l face.
Unii sunt suparati ca ploua si e frig. Cativa pleaca, isi abandoneaza locurile si dorinta de a o vedea si se indreapta spre casa sau un alt loc mai cald si la adapost. Bine, ploua si e frig, si? Daca tot am venit sa ne distram, hai sa ne distram! Si uite-asa, cantand si dansand in ploaie, nici n-am observat cand s-a oprit din turnat cu galeata si mai mult decat atat, norii s-au imprastiat lasand in urma un cer senin si multa lume fericita...:)
Ca si titlul turneului Shakirei...The sun comes out. Asa e, iese si soarele (metaforic vorbind, ca la noi ar fi fost vorba de luna). Intotdeauna.

Shakira a fost superba. A dansat desculta pana i-au inghetat picioarele si, cerandu-si scuze de la noi, a mers sa-si puna cizmele. Pe ploaia aceea care pe unii i-a facut sa plece acasa desi erau bine imbracati, cativa chiar cu gluga de la geaca pe cap (nu vorbim de cei veniti in sandale ca la o defilare la fashion week), ea a dansat la un moment dat doar intr-un top si o fusta, fara nimic in picioare.
A iesit pe pasarela in ploaie si a cantat si a dansat, fara sa-i pese ca o sa-si strice parul care fusese indreptat cu placa 9chiar a glumit pe seama asta). Ne-a facut sa cantam cu totii fericiti "I'm a Gipsy...":-), sa urlam la luna "Auuuu"(She Wolf) si asa mai departe. A dansat extraordinar de bine, a fost naturala, fara fite, vesela,..incantatoare! N-aveam cum sa n-o iubesc!
foto: Alex Barbulescu

duminică, 19 iunie 2011

Praful

Sterge praful, daca trebuie, dar oare n-ar fi mai bine
Sa pictezi un tablou sau sa scrii o scrisoare,
Sa coci o prajitura sau sa plantezi o samanta,
Cantarind diferenta intre a vrea si a avea nevoie?

Sterge praful, daca trebuie, dar vezi ca nu prea e timp,
Cand sunt rauri in care sa inoti si munti pe care sa te catari,
Muzica de ascultat si carti de citit,
Prieteni de iubit si viata de trait.

Sterge praful, daca trebuie, dar lumea e acolo, afara,
Cu soarele in ochii tai, cu vantul prin parul tau,
O fulguiala de zapada, o rapaiala de ploaie.
Aceasta zi nu se va mai intoarce niciodata.

Sterge praful, daca trebuie, dar tine bine minte:
Batranetea va veni si ea nu e intotdeauna blanda.
Iar cand va fi sa te duci, si va trebui sa te duci odata si-odata,
Tu, chiar tu insuti, vei lasa in urma ta mult praf.

Nici nu pot sa va spun cat de multe ore, nenumarate, mi-am petrecut
FACAND CURATENIE!
Obisnuiam sa petrec 8-12 ore pe zi IN FIECARE weekend, ca sa ma asigur ca totul este perfect "in caz ca vine cineva".
Apoi mi-am dat seama intr-o buna zi ca nimeni nu mai avea sa vina.
Erau cu totii afara, traindu-si viata si distrandu-se!
Acum, cand vin oameni la mine in vizita, nu simt deloc nevoia sa justific "starea" in care se prezinta casa mea. Ei sunt mult mai interesati sa afle ce am mai facut pe cand eram plecat, traindu-mi viata si distrandu-ma.
Daca inca nu v-ati dat seama, va rog sa fiti atenti la acest sfat:
Viata e scurta.
Bucurati-va din plin de ea!
O casa devine un camin atunci cand poti scrie "Te iubesc" pe mobila.
(Rose Milligan, Dust if you must)

sursa: povestiri cu talc

sâmbătă, 12 februarie 2011

Iubire neconditionata

Sister love...
Poza aceasta a surprins unul din zecile de momente pline de tandrete pe care ele le traiesc zilnic... ce se vede aici e ceea ce am sperat cand am vrut al doilea copil... si cand am indraznit sa speram ca va fi tot fata :) Maya e topita dupa Ayana, o pupa de cate ori are ocazia, ii vorbeste foarte frumos, cand plange o linisteste cum crede si stie ea, imitandu-ne. Daca o iau pe Ayana de langa ea s-o pun in patut, Maya plange c-o vrea inapoi langa ea. Cand vin din dormitor in sufragerie ma intreaba "ce face micuta de ea"? iar pe ea o intreaba "Ayana, ce faci iubito?"... Ayana isi arata si ea dragostea fata de Maya...cand o aude vorbind, zambeste instantaneu si intoarce capul s-o vada :) cand o aude cantand, da din manute si gangureste vrand parca s-o acompanieze... iar cand o pupa Maya, sta asa frumos, se-ntinde ca o pisicuta si savureaza momentul de parca asta a asteptat toata ziua... sa vina Maya de la gradinita s-o iubeasca... sunt absolut delicioase impreuna! Nu pot decat sa sper sa le tina iubirea asta toata viata :)

Having a sister is like having a best friend you can't get rid of. You know whatever you do, they'll still be there. ~Amy Li

duminică, 30 ianuarie 2011

Poze de la botezul Ayanei

S-a intamplat intr-o zi de iarna, pe 7 ianuarie 2011, o zi cu multi fulgi de nea, albi si pufosi ca obrajorii Ayanei, veseli si jucausi ca Maya.
"Uite, mami, ninge ca-n povesti!" a zis Maya... pentru ca asa ne minunam de cate ori ninge frumos :)
Ayana, ne rugam ca Dumnezeu sa te ocroteasca si sa vegheze si asupra ta.







duminică, 31 octombrie 2010

Sfarsit si inceput

Sfarsitul unei perioade frumoase de 9 luni cu burtica fericita, mandra si cuminte :) si inceputul unei vieti inca si mai plina si "mai" minunata in patru... :) Pe scurt...maine e ziua cea mare. :)

duminică, 27 iunie 2010

A doua comoara :)

Da! E tot fetita, asa cum ne-am dorit! Suntem foarte fericiti (n-am fi fost tristi daca era baietel, Doamne fereste! doar ca am preferat tot fetita) si nerabdatori s-o cunoastem... Oare cum va fi? nu-mi imaginez cum poate sa arate, sa se manifeste, sa ne zambeasca altfel decat Maya...cred ca e normal, toate mamicile trec prin asta la al doilea bebe, nu? :) Am trecut de jumatatea sarcinii, sunt in 22 de saptamani si in sfarsit pot spune ca am scapat de greturi. Nu a fost usor dar nici imposibil. Merita tot efortul cu varf si indesat :)... Pe cea de-a doua comoara a noastra o va chema Ayana (si Maria probabil, ne mai gandim).

Update: se pare ca m-am laudat inainte de vreme din nou...n-au trecut greturile si starile de voma, mai am de tras :D sper sa nu dureze pana nasc totusi...

luni, 31 august 2009

Cum am vazut-o eu pe Madonna





Gata, am fost. A trecut. Din pacate. Am fost 3 fete, am mers cu masina (ne-a dus sotul meu care, nefiind fan prea convins, a preferat sa ne lase numai pe noi, fetele, sa ne dezlantuim :D ). Obositor, evident. Asta pentru ca am stat si acolo 3 ore in soare ca sa prindem locuri in fata, ca pe vremea comunismului, cand se trezeau bietii nostri parinti/bunici si stateau la coada la lapte. Asadar, ajungem pe la 3pm la intrarea in Parc Izvor. Caldura mare. Cativa tineri. Un cuplu de varsta a treia, sprinteni amandoi. Ne dorim sa fim si noi asa peste ani. Nervisori. Agitatie. Incep sa apara fanii inraiti. Ii admiram. Tatuaj MADONNA, cercei M, tricouri Sticky & Sweet, de toate. Mai putin permisiunea sa intram. Au zis 5.30. S-a facut 6 si noi tot in soare stam. Se aude Madonna, face repetitii. Ne trec emotii. Fanii mai sus-mentionati nu-s romani. Sunt veniti din Norvegia, Anglia, Spania etc. Au varste diferite. Se vede ca se cunosc de la concertele anterioare. Ii leaga ceva foarte puternic. Pasiunea. Ii admir. Stiu foarte bine versurile, "repeta" odata cu Madonna. E frumos sa-ti cultivi pasiunile. Se da startul. Alergam ca la o proba sportiva la viteza :). Ma simt ca la 16 ani. Ma bucur insa ca am 31. Si ca a venit momentul sa intram. Ajungem primele la gardul care delimiteaza zona Gold Bar de Gazon A, unde avem noi bilete. Bem apa. Incepe asteptarea. Ne uitam la scena goala. E incredibil cate reflectoare, cate cabluri atarna deasupra. Multe, multe, multe. Si boxe muuulte. Si monitoare multe. Oare cum va fi? Pai super, cum altfel?! Doar e Madonna. Stim ca va fi un show adevarat. La asta ne asteptam. Pentru asta ne-am luat bilete din februarie. Pentru asta ne-am lasat copiii acasa :) in grija altora. Pentru asta am venit. Incet, incet se aglomereaza. In zona Gold Bar, apar vip-uri care au ales sa stea in picioare dar mai aproape de diva decat cei care au locuri. Am vrea sa mai cumparam apa. Sa mergem la toaleta. Nu se poate. E puhoi de lume in spatele nostru. Nu-i nimic, merita. Asteptam.

(Trec peste DJ Paul Oakenfield ca deja v-am plictisit, a aparut, a mixat, a fost ok, am auzit in spate "bai, stiu melodia asta, e sweet dreams, habar n-am cine-o canta, da' e misto!"...zambesc in coltul gurii...imi vine sa ma intorc sa-i zic de Eurythmics dar renunt :)...sa revin- s-a dansat, s-a tipat, s-a aplaudat etc.)

Evident, diva se lasa asteptata. O ora. Nu-i nimic, treaca de la noi! Apare intr-un final, pe tronul ei devenit deja celebru. Multimea e in delir. Apoi, pret de cateva clipe, nu mai canta nimeni. Nu se danseaza. Doar se priveste. Cu sete. Sete de show adevarat, facut de un om care munceste mult pentru ceea ce le ofera celorlalti. E incredibil. Se misca precum o gimnasta de 15 ani iesita intr-un club, la distractie. Nu gafaie. Sare coarda ca o scolarita. Canta live, danseaza fara oprire si mai are puterea sa zambeasca. :) Cum spuneam, pasiunea e "de vina". Ii place ceea ce face. Chiar daca e un produs comercial, asa cum zic multi. Daca n-ar fi fost pasiune, s-ar fi plictisit. S-ar fi oprit de mult. Asa consider eu. E frumoasa. Foarte frumoasa si senina. Zambeste. Forma fizica impecabila. Dansatori foarte talentati. Costume foarte bine alese. Coregrafie, lumini, decor, efecte sonore, totul spectaculos. Nu stiai unde sa te uiti...pe monitoarele din spate unde se derulau imagini fie cu Madonna, fie cu diverse persoane publice din lume, fie din lumea a treia, fie citate din Michael Jackson, ba un verset din Biblie, din Coran etc...sau la ea, care canta si dansa si se misca intruna, sau la dansatorii foarte bine pregatiti, sau la decorul care se schimba fara sa-ti dai seama... Nicio stangacie, nicio ezitare. Si piese noi, si hituri vechi. Totul ca la carte. I loved it! Asa am vazut-o eu pe Madonna. Asa i-am vazut show-ul. Am avut noroc ca am fost aproape de scena (15-20m). Probabil cei din spate nu au putut vedea mare lucru, de aici nemultumirile. Sunet prost/slab? Sa fim seriosi, isi permite cel mai tare sistem de sunet din lume, nu? Cei de afara, de langa garduri, au zis ca sunetul a fost foarte bun. Probabil au montat boxele in afara parcului, ca sa auda mai bine cei din copaci si de pe garduri. :) Turneul ei a avut un succes fenomenal in toata lumea, ne-am gasit noi, romanii, sa facem reclamatii dupa... Sincer, orice as fi avut de comentat s-a dus odata cu aparitia si evolutia ei pe scena. Sound-ul a fost bun. Norii de praf nu i-am vazut, nu i-am simtit. Eram acolo sa dansez, sa cant, sa ma simt bine, cred ca de aia nu i-am observat. Cei carora li s-a facut rau (si fete si baieti) poate au avut si alte motive, nu doar aglomeratia (care oricum e inevitabila la astfel de evenimente)... caldura prea mare, oboseala, emotii, agitatie, lipsa apei, bere prea multa etc. 

Mai aveam multe de zis dar e tarziu. A fost un show adevarat. Am primit mai mult decat am dat. A fost distractie. A fost foarte profi. A fost o lectie de ambitie, consecventa si perseverenta. A fost Madonna.
In loc de concluzie... m-as mai duce o data! :)

sursa poze: bestmusic.ro

joi, 18 iunie 2009

Lista mea



Things to do before I turn 40...
M-am gandit sa-mi fac o lista cu ce as vrea sa fac pana voi implini 40 de ani. Cu siguranta voi mai adauga sau voi mai scoate din mers insa cateva sigur vor ramane asa si sper sa le si fac pana atunci (pare departe deadline-ul acum :P).


  1. sa invat sa patinez.

  2. sa merg la un concert cu Madonna.

  3. sa-mi schimb tunsoarea.

  4. sa cant intr-un bar karaoke, sa ma fac de ras in fata unor necunoscuti, apoi sa radem mult pe seama asta :)

  5. sa ma plimb prin Viena, Praga si/sau Paris noaptea...

  6. sa facem turul Frantei cu masina doar eu si sotul meu.

  7. sa mai fac un copil (sau 2 :D ).

  8. sa nu mor.

  9. sa ma mut intr-o casa mai mare.

  10. sa incerc un sport nou.

  11. sa-mi fac o colonoscopie.

  12. sa botez un copil.

  13. sa-mi platesc toate datoriile.

  14. sa-mi iau permisul de conducere.

  15. sa dau o petrecere cu 'tema'.

la punctele 1,4,5,6,7,9,12,13 si 15 il voi implica si pe sotul meu, evident :).

O prietena mi-a sugerat sa invatam sa dansam salsa (candva curand) asa ca s-ar putea sa adaug si asta pentru ca mi-ar placea sa iau lectii de dans...

o sa updatez lista din cand in cand :)