miercuri, 28 decembrie 2011

Serbarea de Craciun







Nu puteam lasa un eveniment atat de important pentru Maya nemarcat, fie chiar si prin una-doua fotografii... restul sunt amintiri ce vor ramane in sufletul nostru...cum am cautat eu, o prietena si cumnata mea (pe rand) rochia de Craciunita perfecta, care sa i se potriveasca, sa nu fie nici prea incarcata, nici prea banala, nici prea ieftina (aka de unica folosinta), nici prea pretentioasa (s-o putem imbraca si in vizite, daca tot e de sezon :D ), nici prea prea... nici foarte foarte..., cum faceam eu si tati sorcova la miezul noptii, cum am plasat-o pe Ayana la nanuta ei desi Maya a vrut s-o luam si pe ea la serbare, cum n-o mai puteam lua pe Maya de la masa dupa serbare, atat de mult ii placea pizza si stia ca dupa aia nu mai papa ea asa ceva in veci (in veci = pana la serbarea sau aniversarea urmatoare unde, spre nemultumirea mea (neexprimata), se va servi iar aceasta "delicatesa")...

In lift, dupa ce-am plecat spre serbare, Maya m-a intrebat "Acum Mos Craciun nu ne mai ia in brate, nu-i asa?" cu teama in glas, deoarece anul trecut s-a speriat de Mosul si a plans tare de tot, mai ales cand a luat-o in brate... I-am explicat ca Mosul ii va lua iar in brate pe toti copiii dar ca el ii iubeste pe toti si nu le face niciodata nimic rau... "A patit vreun copil ceva rau data trecuta, Maya?" "Nu, mami." "Nici acum n-o sa se-ntample nimic rau, chiar daca Mosul va ia in brate... dar tu n-ai sa mai plangi, asa-i?" ...si asa a fost... Maya mea a crescut, m-a inteles, nu numai ca n-a plans, dar cand a strigat-o Mosul, s-a dus alergand spre el...
Maya mea, spre norocul si multumirea mea, e inteleapta si intelegatoare... plimbandu-ne prin magazine, sa vedem jucariile, sa stie ce sa-i ceara Mosului, mai vedea ceva ce-i placea si ma intreba "Mami, asta e scump?" si eu ii ziceam "Da, Maya, e cam scump, cu banii astia mai bine luam aia si aia si cealalta si platim aia..." (asta pentru ca nu vreau sa se obisnuiasca sa-i luam cate ceva de cate ori mergem intr-un magazin, iar explicatia "ai destule acasa" nu functioneaza mereu) si ea imi spunea "Lasa, mami, nu-i nimic, luam cand se face mai ieftin, da?" sau ma intreba "Mami, cat costa asta?" si eu ii ziceam "Aproape 2 milioane." iar ea, de parca stie ea cat inseamna 2 milioane, zicea "Aoleuuu, pai si ce ne facem?? e tare scump! Nu putem sa-l luam." si cei din jur care o auzeau se uitau la ea si zambeau admirativ, cate o mamica chiar spunea "Draga de ea, cat e de intelegatoare!". Are si ea toanele ei, doar e copil, insa pentru varsta ei este cuminte si ii repet zilnic cat sunt de mandra de ea si fericita pentru ca e cuminte si ascultatoare...si pentru ca e fata mea, Maya mea.

sâmbătă, 24 decembrie 2011

miercuri, 14 decembrie 2011

De la parinte la parinte...

Sau de la om la OM... Va rog, pentru un minut, puneti-va in locul parintilor lui Bibi... e groaznic, asa-i? Haideti sa-i ajutam sa treaca peste incercarea asta atat de grea. Nu e greu, doar un sms la 848 si puteti dona 2 euro, pana pe 16 decembrie ora 24.00. Asa ca va rog, nu amanati. Daca ne gandim cati de-alde 2 euro ne zboara din portofele pe nimicuri, prostii care nu dureaza... acum putem dona 2 euro pentru o viata, a lui Bibi. Mai multe detalii aici.

Va multumesc.

luni, 5 decembrie 2011

De sarbatori si nu numai

Mi-am facut o cana cu ceai si in timp ce-l savurez, am ales sa ascult un colind tare drag noua... Odata cu sosirea lui Mos Nicolae maine, incep sarbatorile :).Am verificat lista cu cadouri de Craciun, am bifat cateva, pe altele le-am taiat si le-am inlocuit pentru ca mi-au venit alte idei... Incet-incet ne pregatim de sarbatori... I-am spus Mayei ca de Mos Nicolae si de Craciun, vom face si noi cadouri prietenilor si ea mi-a zis vesela "Inseamna ca vom fi si noi niste Mosi Nicolae si niste Mosi Craciuni!".

Mi-am propus de ieri sa fac o fapta buna in fiecare zi. Ieri mi-a iesit. Azi insa, inca nu am gasit ocazia dar ziua nu e incheiata inca. Am hotarat cu Maya sa facem ordine in jucarii si sa mai oferim cateva copiilor saraci. M-a intrebat "si cand mergem la ei sa le dam jucariile si sa-i vedem?"si mi-am dat seama ca impactul ar fi mai mare daca chiar i-ar vedea pe cei carora le vom da. Asa cum o impresioneaza cand vin cersetori la usa si daca sunt si copii, o las pe ea sa le dea o banana, un baton cu cereale, mere, biscuiti sau altceva din alimentele destinate ei, ca sa invete sa dea de la ea. Si o vad ca ramane pe ganduri. Stie ca sunt copii in lumea asta care mor de foame si de aceea ma supar cand trebuie sa aruncam mancare (cand cade pe jos sau ramane pe farfurie felia de paine cu unt doar inceputa, sau laptele cu cereale abia atins)... sau ca sunt copii atat de saraci ca n-au nici haine sa le tina cald...sau ca sunt oameni care n-au apa de baut...si ea stie lucrul asta si ma striga dupa ce se spala pe maini sau pe dinti "mami, vino repede si inchide bine apa ca nu pot si se consuma degeaba!" ... stie ca e posibil sa te doara sufletul tare de tot daca cineva te supara, stie ca sunt in lumea asta oameni fara maini, fara picioare, care nu pot vedea sau care nu pot vorbi... si stie ca rugaciunea noastra incepe cu "Iti multumim, Doamne, ca suntem sanatosi, intregi si normali...". Asa ca, in asteptarea sarbatorilor, vreau sa impartasesc cu voi profunda mea recunostinta ca sunt in viata si pot sa am grija de familia mea, ca sunt binecuvantata cu doua fete minunate si cu un sot tare tare bun, ca avem o viata frumoasa, prieteni buni si dragi, nu foarte multi dar adevarati, ca pot sa fac ce-mi place si astfel nu simt ca muncesc, ca nu trece o zi fara sa rad in hohote sau fara sa ascult o melodie care-mi umple sufletul de emotie. Singura sarbatoare pe care as imprumuta-o de la americani e Ziua Recunostintei, o zi in care sa ne amintim ca avem atatea pentru care sa fim recunoscatori... Macar o zi pe an.
Anul acesta, pe lista mea cu ce mi-as dori de la Mosu' nu mai scrie nimic... am tot ce-mi doresc, tot ce e mai important. O casa mai mare, curajul de-a pleca in alta tara (nu ca pe asta mi l-ar putea aduce Mosu', impachetat si legat cu fundita, sub brad:D), mai mult timp liber, o poseta verde, un scaun auto nou pentru Maya, o vacanta la munte sau orice altceva pot sa mai astepte. :) Anul asta aleg sa ma bucur de ceea ce am si sa mai dau si altora mai putin norocosi decat noi, oameni puternici care trec prin incercari grele.


Pentru cei care vad Craciunul dincolo de listele de cadouri, jucariile sofisticate, omniprezentul Mos Craciun, stresul cumparaturilor exagerate, aglomeratia din magazine si viteza nebuna cu care se deruleaza totul...

vineri, 2 decembrie 2011

Din momentele noastre magice...

Maya: "Mami, mie-mi place de tine. Tu esti zana mea buna."
Ma convinge uneori in weekend sa stau cu ea pana adoarme dupa-masa si ma gandesc ca poate adoarme repede si pot sa ma strecor afara din dormitor apoi sa-mi vad de ale mele sau poate ma prinde si pe mine somnul si ma odihnesc un pic (desi nu-mi place deloc sa dorm la pranz, oricat de obosita as fi). Da'de unde! De cele mai multe ori se starneste o avalansa de declaratii, dulcegarii si pupaceli din partea ei de ne fuge somnul amandurora. Si in tot acest timp, Ayana doarme linistita. Eu inchid ochii, ma fac ca dorm si astept s-atipeasca si Maya. Cand colo, ea se ridica si ma pupa si-mi spune ca ma iubeste si ca vrea sa fiu mama ei toata viata. Si uite asa ma face sa deschid ochii, s-o imbratisez zambind-razand, sa-i spun si eu cat de mult o iubesc si cum are ea cei mai frumosi ochi din lumea asta... Si iar ii explic ca trebuie sa faca nani si ma intorc cu spatele la ea sperand ca poate-poate adoarme... si o aud "Mami, esti tare frumoasa! Esti printesa mea mica! Si ce ochi frumosi ai tu...si ce frumos mirosi...!" Si nu ma pot abtine, deschid ochii si-o imbratisez si ne dragalim...
"Mami, vreau sa fii mama mea toata viata! Numai mama mea! Numai cand sunt obraznica sa te duci la altcineva..."
"Nu ma duc la altcineva nici cand esti obraznica Maya, toata viata voi fi mama ta si a Ayanei! Oricat de tare ma superi, eu tot mama ta sunt si tot te iubesc! Si chiar daca te cert imi trece..."
"Si n-am sa te pierd niciodata?"
"Niciodata!"
"Si ai sa fii mama mea si cand am sa ma marit?"
"Da, am sa fiu si atunci, toata viata am sa fiu, dar atunci tu ai sa stai cu sotul tau si cu copiii tai, ei vor fi familia ta. Dar eu tot o sa fiu mama ta."
"Da? Stii cu cine vreau sa ma marit? E secret...vino sa-ti zic la ureche...cu Dani! (un coleg de la gradi)"
Rad si savurez inocenta momentului. "Bine Maya, daca-ti place de el, cu el te mariti."
Acum doarme, a adormit abia pe la 5 fara ceva si desigur, Ayana s-a trezit intre timp si probabil imi dezvaluie si ea ceva din viitorul ei...doar ca inca n-o inteleg...