La multi ani, Vio!

Vio este cumnata mea. Cand ma refer la ea astfel, nu-mi suna deloc cunoscut, pentru ca n-o percep ca pe sotia fratelui meu ci mai mult ca pe prietena si sora mea. Este atat de naturala, sincera, vesela si deschisa incat n-ai cum sa n-o iubesti. Ne cunoastem de vreo 9 ani dar am impresia ca ne stim de-o viata, din alta viata... Ma simte la telefon daca e ceva in neregula, vorbim cate-n luna si-n stele, ne cunoastem bucuriile marunte si pe cele mari, ne stim problemele, ne punem una in locul celeilalte atunci cand ne lovim de o problema si cantarim situatiile din mai multe perspective. E calma, calda si impartiala cand ai nevoie. Cand trebuie insa sa-ti ia apararea, o face fara sa stea pe ganduri. Iti da si camasa de pe ea si le iubeste pe fetele mele ca si pe copiii ei. Daca vreodata ceva s-ar intampla cu noi, stiu ca ea si fratele meu ar avea grija de ele ca si de copiii proprii. (Stiu, e ciudat sa vorbesc despre asta, insa uneori am si eu niste balauri care nu-mi dau pace si ma gandesc ce s-ar intampla cu fetele daca...voi nu va ganditi la astfel de situatii? )

La multi ani fericiti, draga Vio! Sa fii sanatoasa si vesela! Iti multumesc ca ai intrat in viata mea acum cativa ani devenind astfel, in sfarsit, sora pe care n-am avut-o dar pe care am aflat, cunoscandu-te pe tine, ca mi-am dorit-o intotdeauna!